22. Izbucnire in flacari

“In viata fiecaruia, la un moment dat, focul interior se stinge. Acesta izbucneste in flacari printr-o intalnire cu o alta fiinta umana. Noi toti ar trebui sa fim recunoscatori pentru acei oameni care reaprind spiritul interior” – Albert Schweitzer

 

Isabella Swan POV

 

M-am intors si m-am uitat la ceas, clipind la numere si oftand. Erau cateva minute peste miezul noptii. 

 

A fost o saptamana grea, sa spun asa, si eram obosita. Nu puteam dormi, nu prea am dormit in aceasta saptamana. Am trecut de oboseala si dorm pentru o ora sau doua, doar pentru a ma trezi brusc, strigand acoperita de transpiratia rece. Inca aveam cosmaruri si nu le intelegeam, dar m-au afectat si nu pareau sa se opreasca. Imi era frica sa-mi inchid ochii, imi era frica sa retraiesc momentul din dormitorul Dr. Cullen din nou. Nu mai era vorba doar despre el – era despre tot. E ca si cum 16 ani de neglijare si abuz m-au prins in cele din urma si le redam, torturandu-ma in somn.

 

Am vazut fata acelei fete, adolescenta pe care Charles a omorat-o in fata mea. Am vazut acea privire din ochii ei cand a luat ultima lovitura in fata cu pantoful lui cu varf din fier, viata parasindu-i trupul. Am vazut privirea de pe fata mamei mele, pura oroare cand Charles o viola si s-a uitat catre mine observand ca sunt treaza. Asta ma bantuia, ma tortura. Vroiam sa-l invinovatesc pe Dr.Cullen pentru asta, sa-l invinovatesc pentru ce mi-a facut, dar o parte din mine recunoscu ca Edward avea de-a face cu asta. De-a lungul saptamanii trecute am inceput sa-mi amintesc acea conversatie din camera lui si am realizat ca i-am spus niste lucruri pe care nu le spusesem pana atunci cu voce tare. Reprimam totul, si se pare ca o data ce barajul a fost spart, inundatiile incepeau. Nu puteam sa mai scap de asta; eram fortata sa ma obisnuiesc cu faptele.

 

Si vroiam cu disperare sa dorm, vroiam cu disperare sa visez despre Edward din nou pentru ca imi lipsea. Era patetic, realizez asta. Lucrul pe care il asteptam cu cea mai mare nerabdare în viata mea era când visam despre baiatul superb de pe partea cealalta a holului, visand ca noi nu eram așa de diferiti și el ma plăcea așa cum il placeam eu.

 

Genunchii mei erau inca inflamati,dar nu atat de rau incat sa nu pot face ceea ce aveam de facut.Seara puneam gheata pe ei si inafara de schiopatat,abia observam.Am incercat sa ma tin pe picioare,facandu-mi treaba si stand departe de privirile lor.Cand nu faceam nimic,ma ascundeam in camera mea sau ma furisam afara daca nu ploua.Culleni aveau o bucata frumoasa de proprietate,totul verde si luxuriant,mirosul ierbii si a copacilor atat de strain si de captivant.Singurii copaci pe care i-am vazut in Phoenix erau sterpi si urati,dar cei de aici erau frumosi.Stiam ca Dr.Cullen prefera sa port papucii dupa conversatia tinuta cu Charles, dar imi placea sa merg afara fara ei,bucurandu-ma de senzatia ierbii pe picioarele mele goale si printre degete.Era rece si umeda,complet opusul pamantului cald, uscat pe care am umblat in copilarie. Niciodata nu-l lasam pe Dr.Cullen sa ma vada facand asta.

 

Defapt, singurele persoane care m-au vazut ca ies afara erau Jasper și Emmett, deoarece faceam asta numai în orele după ce ei ajungeau acasa de la școala, și inainte ca Dr. Cullen sa vina de la munca. Edward era intotdeauna ultimul care venea, deci bineinteles ca nu vedea. Ocazional il prindeam pe Jasper stand la geam și uitandu-se la mine curios și m-am gandit o data sau de doua ori sa-l invit sa mi se alature, însă nu o faceam niciodata pentru ca incercam sa pastrez distanta. Incercam sa stau ușor detasata de baieti însa era dificil. Erau cu toți așa de draguti cu mine și nu meritau sa-i tratez rece însă eram prea speriata sa-mi las garda jos din nou. Și Jasper cu Emmett au fost amuzanti toata saptamana, imbracandu-se ca niste ratati în fiecare zi, ceea ce nu ma ajuta sa-i privesc ca pe niste stapani autentici. Imi pastram calmul în preajma lor însă când eram singura radeam de cat de ridicola era situatia, cat de jucausi și lipsiti de grija puteau fi.

 

Cand venea vorba de Edward, era imposibil sa fiu detasata. Edward era sub pielea mea, a gasit o cale direct spre maduva oaselor. Toata saptamana a fost intr-o stare proasta dintr-un motiv, expresiile lui aproape reflectandu-le pe ale mele, si asta m-a ajutat sa nu clachez complet in prezenta lui. Cred ca daca el ar rade si zambi toata saptamana, nu as fi fost in stare sa nu fac la fel.

 

Jocul de football a fost incomod. Dr. Cullen a fost dragut cu mine toata saptămâna, comportandu-se ca și cum incidental în care m-a legat de pat nu s-a intamplat. Eu nu eram conforabila imprejurul sau, temandu-ma natural, și am incercat sa stau departe de el cat de mult posibil. În ziua meciului a venit acasa de la munca devreme și a declarat ca ‘noi’ o sa mergem cu toti la meci. El nu m-a intrebat dacă vreau sa merg, doar a asumat presupun. Și chiar dacă nu vroiam sa merg, nu aveam de ales în privinta asta. Când stapanul iti spune sa faci ceva, pur și simplu o faci. Nu era faptul ca nu vroiam sa merg, mai ales ca ideea de-al privi pe Edward cum joaca era incantatoare, însă sa stau acolo cu Dr. Cullen nu era prea distractiv după mine. Eram prea speriata sa nu fac ceva gresit, sau sa provoc o scena neintentionat. Toata lumea il cunostea pe Dr. Cullen, el era foarte respectat în oras, și ultimul lucru pe care vroiam sa-l fac este sa il fac de ras.

 

Dupa ce jocul s-a terminat,toti s-au ridicat sa mearga spre camp.Eu a zabovit in urma si Alice s-a uitat la mine intrebatoare,neintelegand ce se intampla cu mine,dar i-am facut semn sa mearga inainte.Am plecat departe de toti.M-am plimbat putin,fara sa ma ingrijorez ca ma voi pierde.Stiam ca,defapt,niciodata nu ma voi pierde pentru ca Dr.Cullen ma va gasi mereu;e sigur de asta pentru ca mi-a implantat un microcip in ceafa.Doar ca nu ma simteam confortabil sa merg sa sarbatoresc pe camp cu toti ceilalti oameni.Nu faceam parte din lumea lor,si chiar daca eram fericita ca Edward a castigat,nu cred ca aveam dreptul sa sarbatoresc.Nu eram nimic altceva pentru el decat o sluga,model pentru a-i face viata mai usoara.De ce i-ar pasa ce as vrea sa spun?Nimanui nu i-a pasat vreodata ceea ce cred eu.

 

Așa ca am stat intr-o parte si am ratacit prin iarba, bucurandu-ma de senzatia placuta a aerului rece pe pielea mea si intrebandu-ma ce face mama.  Intrebandu-ma daca ea este bine.  Ziua ei de nastere era peste douza zile – Duminica. Implineste  33 de ani si este inca atat de tanara. Ea are o viata intreaga inainte si merita mai mult decat avea, mai mult decat viata i-a daruit. Era atat de puternica si in ciuda faptului ca imi spunea mereu ca eu sunt cea puternica, ma simteam slaba. Deja ma fisuram.

 

”Pierduta?” spuse o voce in spatele meu. M-am intors pentru a vedea un baiat inalt cu ten inchis si parul lung si negru uitandu-se la mine. M-am uitat in jur, simtindu-ma inconfortabil atunci cand am realizat ca sunt singura cu el. Nu-l stiam pe baiat, clar nu aveam incredere in el cum nu aveam in nimeni, dar nu vroiam sa fiu rea. Nu vroiam sa cauzez o scena sa-l fac de ras pe Dr.Cullen. Nu vroiam sa-l supar in public.

 

„Nu, doar astept pe cineva,” am spus. El a dat din cap

 

„Trebuie sa fi noua. Sunt Jacob Black”

 

„Isabella Swan,” am spus usor.

 

”Pai, Isabella Swan, imi pare bine de cunostiinta” spuse el. Eu am incuviintat.

 

„Deasemenea, Jacob Black.”

 

”Esti bine? Pari suparata de ceva,” spuse el dupa un moment. Ingrijorarea din vocea lui ma lua pe nepregatite, pentru ca el nu ma cunostea si nu aveam nici un motiv sa se ingrijoreze pentru o straina ca si mine.

 

„Sunt bine,” am spus repede. El doar s-a uitat la mine, evident necrezandu-ma pentru un motiv anume. Privirea pe care mi-o dadea ma stanjenea. Nu era rautacioasa sau infricosatoare, insa era intensa. Nu vroiam ca el sa se uite la mine. Nu vroiam sa fiu vazuta. Vroiam sa fiu ignorata, ma descurcam mai bine cand eran trecuta cu vederea – lucrurile erau mai simple in felul acesta, imi simplifica viata.

 

”Cum numesti un cerb fara ochi?” izbucni brusc dupa un moment. Am ridicat o spranceana, prinsa cu garda jos de intrebarea lui.

 

„Scuza-ma?” am spus.

 

Ofta. ”Am spus, cum numesti un cerb fara ochi?” repeta el.

 

„Um, ce?” am intrebat.

 

”Cerb fara ochi” spuse el, ranjind. ”Te-ai prins, n-am idee.” (A.N.: in engleza ‘cerb fara ochi’=’no eye deer’, iar ‘n-am idee’=’no idea’. Pronuntia este asemanatoare, deci se poate face confuzie.)

 

Am zambit imediat cand am inteles gluma, un chicotit scapandu-mi. Era asa de ridicol si banal si complet copilaros, insa nu puteam nega ca era amuzant.

 

”Ah, da, am facut-o sa rada! Mult mai bine!” spuse el jucaus. El zambi si rase ca si raspuns la zambetul meu, ridicandu-si mana. M-am dat in spate din instinct, zambetul meu murind, dar el nu parea sa fi observat. Imi atinse bratul, mangaindu-l usor intr-un mod prietenos.

 

„Poate te voi mai vedea prin jur candva?” a sugerat, ridicandu-si o spranceana spre mine. Am inghetat, nefiind sigura de ce sa spun. Nu-l cunosteam pe baiatul asta si nici el pe mine, de ce ar vrea sa ma mai vada?

 

”Uh…” am inceput. Imi era frica sa spun ceva gresit si sa-l deranjez, sau sa afle Dr. Cullen ca am fost grosolana si sa se supere. Inainte sa pot  raspunde, s-a auzit un sunet care ne-a atras amandurora atentia. Amandoi ne-am uitat si ochii mei s-au marit cand l-am vazut pe Edward alergand repede spre noi, o privire ucigasa pe fata lui. Frica se nascu in mine, atat de intensa incat aproape mi-a facut genunchii sa tremure. Am facut din instinct cativa pasi inapoi si l-am vazut pe Jacob facand acelasi lucru. Am privit, complet terifiata cum Edward fugi direct in Jacob fara sa incetineasca aruncandu-l la pamant. Edward ateriza deasupra lui ducandu-si pumnul in spate. Mi-am tinut respiratia, complet inghetata, si am simtit lacrimile coborand pe obrajii mei.

 

Tot ce puteam gandi era ca Edward il ataca pe acest sarac baiat pentru ca am vorbit cu el. Am incercat sa fiu politicoasa deoarece credeam ca asta se presupunea sa fac și s-a sfarsit prin a rani un copil inocent. El nu a vrut sa faca nici-un rau, chiar mi-a spus și o gluma! Era complet inocent. Dr. Cullen a sarit intre ei, și Alice m-a dus de acolo. Tot ce puteam face era sa suspin despre cat de rau imi parea, ca nu am intentionat ca cineva sa se raneasca din cauza mea. Alice mi-a spus ca sunt ridicola, ca nu avea nimic de-a face cu mine, însă nu puteam sa cred asta.

 

Edward nu a venit acasa in acea noapte. Nu eram sigura unde era sau ce facea, dar speram ca e ok. Era ridicol din partea mea sa-mi fac griji pentru el, nu trebuia sa-mi pese dar nu puteam face nimic. L-am auzit in aceasta dimineata venind in camera sa, dar a stat inchis acolo pentru restul zilei.

 

Am facut curat și mi-am facut treaba pana când au ajuns fetele. Erau cu toate imbracate în rochii și aratau uimitor. Rose continua sa se holbeze la mine parand ca incerca sa ma citeasca, ca și cum fiecare gand și sentiment era scris pe mine intr-o limba straina și ea descifra tot. Cealalta fata, al carei nume nu mi-l aminteam însă știam ca era cea de la petrecere care a stat în poala lui Edward, imi arunca priviri murdare. Ea era foarte draguta, însă culoarea rochiei sale arata cidat comparata cu nuantele de rosu din parul ei. Nu știam multe despre haine și moda, așa ca s-ar putea sa ma insel. Privirile care mi le dadea ma incomodau totuși, așa ca am decis sa evadez în dormitorul meu.

 

 Nu am reusit sa trec neobservata, pentru ca m-am intalnit cu Edward pe hol. Eram complet uimita cand am vazut cat de bine arata imbracat asa. Mi-a taiat respiratia si am inrosit fiind nevoita sa ma uit in alta parte. Era aproape incomfortabil, nici unul dintre noi nu vorbea, dar apoi m-a intrebat daca cravata il facea sa arate apetinsant.

 

Am ras, ridicol de tare și zgomotos. Cravata era de aceeasi culoare ca rochia fetei, și credeam deasemenea ca arata ciudat langa parul lui de bronz. Însă Edward a reusit sa se descurce – aveam tendinta sa cred ca nu exista ceva în care el sa nu arate bine. Eram aproape rusinata de comportamentul meu însă se simtea bine sa rad cu adevarat de ceva. Edward a ras deasemenea, sunetul facandu-mi lucruri nebunesti. Doamne, rasul lui era atat de uimitor. Edward fericit era o priveliste incredibila, o priveliste după care tanjeam.

 

Dupa ce au plecat la dans, am ramas singura. Dr.Cullen era plecat undeva, cred ca in Seattle la o conferinta sau ceva, si nu se intorcea pana maine. Am petrecut seara singura, desenand si uitandu-ma la televizor, plictisita pana peste cap. Ma gandeam din nou la mama, ceea ce a fost bine venit pentru ca atunci cand nu ma gandeam la ea, ma gandeam la Edward, ce facea si unde era. Era afara cu fata aceea minunata si chiar daca urasc sa admit, eram geloasa. Si era atat de ridicol din partea mea sa fiu geloasa, dar nu puteam face nimc in privinta asta. Imi doream sa fiu in pantofii fetei. Imi doream sa fiu draguta, si libera sa ies cu Edward si sa ma distrez, si sa fiu o adolescenta fara griji. Si era inutil sa-mi doresc acele lucruri, pentru ca niciodata nu le voi avea. Niciodata nu voi fi draguta. Niciodata nu voi fi libera. Si niciodata nu-l voi avea pe Edward.

 

Așa ca în sfarsit m-am dat batuta la miezul noptii, obosita sa inot în invidia mea ridicola și de incapacitatea mea sa dorm fără sa fiu terifiata, și am decis sa ma duc jos.

 

Am coborat scarile incet, in liniste. Casa era tacuta, stranie, si fiecare sunet pe care-l faceam ma speria mai mult decat linistea. Am lovit foaierul si am oftat, uitandu-ma in jur, contempland ce sa fac. Am inaintat spre bucatarie sa-mi iau ceva de baut si am inghetat in usa, frica nascandu-se in mine cand am vazut forma care statea acolo.

 

Frica s-a risipit când am recunoscut trasaturile sculptate ce straluceau sub lumina lunii ce venea dinspre fereastra. Fruntea mi s-a incretit de confuzie și am stat acolo inghetata, complet șocată și derutata. Edward statea pe dulapul de langa frigider, ușor neglijent, cu o sticla de lichior, presupun, în mâna. Nu știam ce facea, de ce era acasa. Nici macar nu am auzit când a venit și nu aveam nicio idee de când era aici. Arata suparat, foarte mult, și asta facea ca durerea sa se raspandeasca prin pieptul meu. Nu vroiam ca el sa fie suparat. A fost fericit mai devreme, razand în hol cu mine. Vroiam sa vad partea aceea din el din nou.

 

Nu stiam ce sa fac, pentru ca nu stiam daca m-a auzit si nu vroiam sa-l speriu – mai ales daca era suparat. Sa-l sperii pe Edward nu era intelept, pentru ca izbucnea fara sa gandeasca, si faptul ca bea si era suparat l-a facut si mai imprevizibil.

 

Am oftat dupa un moment, sunetul fiind mai zgomotos decat ma asteptam. Capul i-a zburat în direcția mea și ochii lui i-au intalnit pe ai mei instantaneu. Chiar și în camera intunecata puteam sa vad focul din ochii lui, sclipirea din interiorul verdelui agitat. Intotdeauna era pasiune în ochii lui Edward – avea mult suflet sub exteriorul acela intarit.

 

Doar ne-am uitat unul la altul pentru un moment si era o tensiune ciudata fara sa vorbim. ”Nu vroiam sa intrerup” am spus in final, nefiind in stare sa suport linistea.

 

Edward a ras fără umor. „Nu intrerupi Isabella. La dracu, nu e ca și cum fac ceva. Doar stau aici band pana intru în coma.”

 

Tonul lui m-a uimit si m-am gandit sa ma intorc si sa plec, din cate se vedea nu era prea fericit sa ma vada acolo.

 

„Am sunat ca un nenorocit, nu e așa?” a intrebat după o secunda, tonul fiind mai moale. Nu am raspuns, nesigura dacă voi aproba sau dezaproba il va supara mai mult. „Imi poti spune adevarul, sa stii.  Imi poti spune intotdeauna adevarul.”

 

”Mda” am spus simplu, decizand  sa fac ce am venit sa fac. Am facut cativ pasi si el s-a uitat la mine intrebator, dar eu doar m-am strecurat pe lang el pentru a deschide frigiderul. Am scos cutia de suc de portocale si am pus-o langa Edward pe dulap. Bloca dulapul unde se aflau paharele si stiam ca nu era nici o cale sa-l deschid fara sa-l lovesc.”Eu, uh… am nevoie de un pahar” am spus ezitant.

 

El a aprobat. Ma asteptam sa se dea complet din calea mea sau sa se dea jos de pe dulap însă nu a facut-o. El pur și simplu și-a miscat capul intr-o parte ușor, dandu-mi suficient spatiu incat sa deschid ușa fără sa-l lovesc. Am ezitat însă m-am aplecat inainte, corpul meu presat ușor intre picioarele lui în timp ce ma intindeam pentru a deschide dulapul. A trebuit sa stau pe varfuri ca sa ajung, corpul meu aproape lipindu-se de al lui Edward, fata lui fiind doar la cativa centimetri de a mea. Ii puteam simti caldura corpului și mirosul și ma facea ametita. M-am intins și am insfacat paharul, sarind și aproape scapandu-l când a vorbit Edward.

 

”Da-mi si mie unul” spuse usor, buzele lui langa ureche mea, respiratia lui ajungand pe gatul meu. Un fior trecu prin mine si am incercat sa-l opresc, dar nu am putut. Edward chicoti si eu m-am inrosit, luand un pahar repede. Dulapul s-a inchis lovindu-se, o lovitura puternica, facandu-ne pe amandoi sa tresarim. Am pus paharele jos si am luat sucul. Mi-am pus putin, oprindu-ma.

 

„Vrei niste deasta?” am intrebat, nefiind sigura de ce vroia un pahar. Edward s-a uitat la mine Edward s-a uitat la mine pentru o secunda.

 

”Dap” spuse, punand accent pe “p” la sfarsit. ”Clar vreau niste deaia” adauga usor, razand intr-un mod sarcastic. M-am uitat la el confuza, pentru ca parea ca reactioneaza la o gluma privata, si doar imi facu cu mana. Am pus suc si in paharul lui si am pus cutia in frigider. Mi-am luat paharul si am luat o inghititura, uitandu-ma la Edward confuza de comportamentul lui. O parte din mine vroia sa iasa naibii de acolo si sa ma ascund, cum am facut toata saptamana,dar o mare parte din mine era intrigata si vroia sa mai ramana o vreme. Acea parte din mine era disperata dupa companie.

 

Edward s-a intors la sticla de alcool, strambandu-se și facand un ingrozitor grohait după ce a luat-o de la buze. „La dracu, asta e tare,” a spus, vocea lui intr-un fel nisipoasa. A luat sticla și a turnat puțin în paharul cu suc de portocale. A ezitat inainte sa se intinda și sa puna și în paharul meu. M-am uitat la el șocată, puțin uimita, și el doar a ridicat din umeri. „Cateodata nu-mi place sa beau singur.”

 

Am clipit de cateva ori, mirosind bautura. ”Ce e asta?” am intrebat cand a pus sticla langa el. A luat o gura din bautura lui inainte sa rada, putin cam amar din nou.

 

„De ce ma intrebi? La dracu, poti citi așa ca citeste,” a spus. Ochii mei s-au largit, fiind șocată. El s-a uitat la mine și a gemut. „Imi pare rau. Hristoase, am sunat ca un nenorocit iarasi. Nu vroiam sa sune așa.

 

Am incuviintat, inca uimita, nemaipasandu-mi ce este. Am luat paharul si am baut, insetata si un pic iritata si indurerata. Era o prostie sa fiu indurerata dar nu puteam face nimic. Am ignorat senzatie de ardere din bautura dar inca avea gust de suc de portocale. Edward s-a uitat la mine socat cand mi-am pus paharul gol pe dulap.

 

„La mia Fucking Bella ragazza,” a spus, razand după. Și-a scuturat capul, inca chicotind, și și-a dat bautura pe gat. A scos un sunet ciudat și a pus paharul pe dulap, langa al meu. „Ai potential, tesoro.”

 

Am zambit usor. ”Mersi….cred” am spus. Rase din nou.

 

„Da, este un compliment. Și o sa mai primesti o gramada dacă poti sa o faci din nou,” a spus, arătând spre frigider. Am ezitat, nefiind sigura dacă vroiam sa fac asta și nu puteam spune cum ma voi comporta sub influenta, însă eventual am deschis ușa și am luat sucul de portocale. Am mai umplut doua pahare și Edward a ridicat sticla de lichior, turnand puțin în fiecare pahar. Am luat o gura adanca de aer și l-am ridicat pe al meu, fiind gata sa-l dau pe gat. Am inceput sa beau însă era mult mai puternic de aceasta data, senzatia de arsura fiind mai proeminenta. Deabia am putut sa termin jumatate inainte sa trebuiasca sa indepartez paharul. M-am strambat și am tusit puțin.

 

”Gratie lui Dumnezeu ca e tare” am spus. Edward rase si lasa paharul jos, care nesurprinzator, era gol.

 

„Da, l-am cam umplut pe acela.” El a sarit de pe dulap și am pasit inapoi incat sa nu se buseasca de mine. A luat cutia de suc și a turnat în paharul meu, umplandu-l. „Sa nu mai te ineci de data asta, pentru ca dacă o faci vei trece de nivelul meu și chiar mi-ar plăcea niste companie dracului.

 

I-am raspuns la zambet si am incuviintat, un pic uimita ca el vroia sa petreaca timp cu mine. Un val de emotii m-a lovit, speranta si dorinta revenind, dar am incercat sa le imping inapoi, deoarece era periculos sa le las afara. Isi umpluse jumatate de pahar cu lichidul pur si apoi puse peste un pic de suc de portocale. Puse sucul de portocale deoparte si capacul la sticla de lichior. A ezitat, dar a pus sticla de lichior in frigider inainte sa se intoarca spre mine.

 

El s-a uitat la mine pentru un moment, zambind ușor. „Haide,” a spus, indreptandu-se afară din bucatarie. Am ezitat, dezbatand inca o data dacă ce faceam era sau nu cel mai bine, însă l-am urmat indiferenta. Nu ma puteam gandi la consecinte acum. Era prea târziu pentru asta. Edward Cullen era sub pielea meu și nu era nici-o cale sa-l scot de acolo.

 

Am urcat la al treilea etaj si a impins usa camerei lui, aratandu-mi sa merg inauntru. Am pasit inauntru si m-am uitat in jur. El pasi in spatele meu, inchizand usa. Trecu pe langa mine si isi puse bautura pe birou, asezandu-se pe scaun. Am ezitat, nesigura unde sa stau pentru ca nu vroiam sa par ca-i invadam sau ca nu-i respectam teritoriul. Isi intoarse capul sa se uite la mine si zambi. ”Poti sa stai unde vrei” spus el, clar dandu-si seama de dilema mea.

 

Am zâmbit și am mers spre pat, asezandu-ma pe acesta. Mi-am terminat bautura, recunoscatoare pentru ca nu mai era foarte puternică de când Edward a diluat-o cu suc.

 

”Hai sa jucam un joc” spuse Edward dupa un moment. Am ridicat o spranceana.

 

„Ce tip de joc?” am intrebat puțin agitata. Nu eram foarte buna la jocuri, nu aveam prea multa exerienta cu nimic.

 

Lua o inghititura si ridica din umeri. ”Ce spui de 21 de intrebari?” propuse. M-am uitat la el, nestiind ce e aia. Si-a intors capul sa se uite la mine, observand expresia mea. Rase usor. ”Ne intrebam unul pe altul orice pana ajungem la 21 de intrebari. Al naibii de simplu, nu-ti fa griji”.

 

„Bine,” am spus, putin usurata ca cel putin suna usor, insa in acelasi timp si agitata pentru ca presupun ca poate deveni personal.

 

”Singura regula e ca nu poti minti. Nu ma intereseaza despre ce este, doar nu ma minti si nici eu nu o voi face. Si putem fiecare sa spunem un singur pas, unde refuzam sa raspundem la o intrebare” adauga repede. Am incuviintat. Am luat o gura de aer si am baut ce mai aveam in pahar. Deja ma simteam calda si simteam ceva in interiorul meu, ceea ce presupun ca e efectul alcoolului. Stiam totul despre alcool, deoarece Charles bea din greu, asa ca stiam ca cu cat beau mai mult cu atat mai inhibata voi fi.

 

„Vrei sa incepi prima? Sau vrei sa incep eu?” a intrebat.

 

”Intreaba tu” am spus, fara nici o idee despre ce sa intreb si am vrut sa inceapa el. S-a uitat la mine, ochii lui cazand pe paharul meu gol. Eram nelinistita, nu puteam minti, si mana mea tremura vizibil si scuturam paharul. Speram sa nu vada dar aveam un sentiment ca a facut-o, pentru ca se uita chiar acolo. Ofta dupa un moment si se ridica, luandu-mi paharul din mana si punandu-l pe birou. Isi luase cheile din buzunar si deschise un sertat al biroului. Am tras cu ochiul, fara sa-mi fac griji ca voi avea probleme daca sunt curioasa. Nu stiam ce este, dar nu-mi era teama ca ma va pedepsi.

 

„Ai ceva impotriva drogurilor?” a intrebat, ridicandu-si privirea spre mine. „Asta nu se pune ca intrebarea mea, apropo. Doar vreau sa stiu inainte sa fac asta, nu vreau sa te ofensez sau sa fac ceva ce nu vrei ca eu sa fac.

 

Am zambit, putin uimita ca imi cerea opinia despre ceva. ”Cred ca nu ma deranjeaza. Nu prea stiu mare lucru despre ele.”

 

„Nu ai fost niciodata imprejurul lor in Phoenix?” a intrebat. Mi-am scuturat capul ca nu. Charles bea insa nu o fost niciodata cel cu drogurile. El a incuvintat, bagand mana in sertar si scotand o punga plina de ceva verde. Aratau ca frunzele uscate. A scos o chestie maronie ce semana cu o hartie si a umplut-o cu lucrurile alea verzi, ruland-o si a lins-o pentru a o lipi. A dus-o la buze, scotand o tigare și aprizand-o, inhaland ca la tigare.

 

S-a ridicat si a pasit spre mine. Inima a inceput sa-mi bata foarte repede cand s-a asezat in fata mea, fata in fata cu mine. ”Asta te va relaxa” spuse, zambind si ridicand sprancenele catre mine. ”E marijuana, nimic ciudat sau ceva, doar o planta. Nu ti-as da nimic ce te-ar rani. Vrei sa incerci?”

 

Doar m-am holbat la el, ușor uimita de apropierea lui. Ochii lui se uitau fix intr-ai mei, așa de aproape incat verele practic ma hipnotiza deoarece inotau în emotii. Nu ajuta ca aceea ameteala din mine a crescut puțin din cauza alcoolului.

 

Am incuviintat ezitanta dupa un moment, un pic nelinistita pentru ca nu aveam nici o idee ce faceam. Ranji, probabil simtind teama mea. ”O voi face mai usor pentru tine” spuse. ”Stai nemiscata, deschide-ti gura si inhaleaza ce-ti dau eu, ok? Cand inhalezi doar tine in tine in tine cat poti de mult.”

 

Am dat din cap. El și-a dus drogul la buze și a inhalat adanc. Mi-am despartit buzele și am stat cat de nemiscata am putut, în ciuda nelinistii mele. Și-a miscat capul inainte spre mine și inima a inceput sa bata repede în timp ce el isi apleca capul intr-o parte. S-a oprit când buzele erau la departare de un centimetru și a inceput sa expire. Am inhalat în acel moment, amestecul de fum și parfumul ametitor de la apa lui de colonie intrand în sistemul meu. Am absorbit tot și mi-am inchis ochii, tinandu-l în plamani. Ardea puțin însă am tinut cat de mult am putut, inainte de-ai da drumul când mi-a trebuit aer. Am expirat ușor, deschizandu-mi ochii. Edward era inca în fata mea, însă și-a mutat capul la loc, expresia lui uluitoare. Privirea ii era intensa, aproape arzand prin mine.

 

El zambi dupa o secunda, ducand drogul inapoi spre buzele lui si inhaland. Se apropie repede, oprindu-se cu buzele aproape de ale mele si expira. Am tras repede aerul si am inchis ochii inca o data, tinand in mine.

 

Am simtit furnicaturi în intregul corp, un sentiment intens de relaxare luand stapanire peste mine. Intr-un final am expirat din nou, deschizandu-mi ochii. Edward a ranjit, inca ghemuit în fata mea.

 

„Intrebarea unu. De unde stii citatele de Albert Schweitzer?”

 

M-am uitat la el, puțin surprinsa de alegerea intrebarii. „Primul meu stapan avea o carte de-a lui. Am luat-o prima oara când invatam  sa citesc. Nici-un sclav nu putea scrie foarte bine așa ca aveam nevoie de ceva cu care sa exersez.” Am rosit după ce am admis și Edward s-a uitat la mine intrebator.

 

”Asta te rusineaza?” intreba el.

 

„Tocmai am marturisit ca sunt o hoata,” am spus. Edward a ras, scuturandu-și capul.

 

”Da, pai, traiesti intr-o casa cu cariera de criminal draga. Hotia nu ne ingrijoreaza” spuse jucaus. S-a ridicat in picioare, punand drogul jos, pe care il stinsese. S-a asezat in scaunul de la birou si s-a aplecat in fata, infruntandu-ma. ”Randul tau”.

 

 Am oftat, nesigura de ce sa-l intreb. „De unde ai cicatricea aceea dintr-o parte?” am intrebat după un moment, spunand ceva la nimereala. El doar a stat și s-a uitat la mine pentru o secunda, nemiscandu-se.

 

”Nu ma iei usor, nu-i asa?” murmura, uitandu-se in sus si trecandu-si mana prin par. ”Am fost impuscat. Aveam 8 ani, glontul a trecut chiar prin acea parte.”

 

Ochii mei s-au largit și m-am uitat la el șocată. Nu eram sigura la ce fel de raspuns ma asteptam, probabil ca a cazut de pe bicicleta s-au s-a taiat cu ceva, însă cu siguranta nu ma asteptam sa spuna ca a fost impuscat.

 

”Scuze” am spus usor, mutandu-mi privirea la podea, simtindu-ma prost pentru ca am adus asta la suprafata. El chicoti si m-am uitat la el pentru a-l vedea zambind.

 

„Sa nu-ti fie. Însă cum ti-am mai spus, ne asemanam mai mult decat crezi tu. Am varsat sange pentru rahaturi care nu erau din vina mea, deasemenea.

 

M-am uitat la el socata pentru un moment. Chiar aveam lucruri in comun? ”De ce ai fost impuscat?” am intrebat. Dadu din cap.

 

„Ti-ai pus deja intrebarea. Este randul meu,” a spus. Tonul lui nu era dur deloc, însă era ceva în cuvintele lui care imi spunea ca poate asta nu este o intrebare pe care s-o pun… nu astazi, oricum. S-a lasat pe spate și m-a privit, evident gandindu-se. „Intrebarea trei – Ai vreun talent secret?”

 

Am ridicat o spranceana.”Uh…nu stiu. Nu cred” am spus. Isi ridica sprancenele sceptic.

 

„Trebuie sa fii buna la ceva. Crosetezi, desenezi, compui poezii, canti, orice.

 

Am ridicat din umeri. ”Cred ca pot sa desenez dar nu stiu daca poti numi asta un talent sau ceva. Niciodata nu am avut oportunitatea de a practica cu adevarat”.

 

El a aprobat. „Vei desea ceva pentru mine?”

 

Am zambit. ”Deja ti-ai pus intrebarea” am spus jucaus. Rase si dadu din cap.

 

„Bine, hai, randul tau.”

 

Am ezitat. ”De ce l-ai atacat pe acel Jacob la joc?” nu eram sigura daca vroiam sa aud raspunsul, nu eram sigura daca vroiam sa-l aud confirmand ca era vina mea.

 

A gemut. „Pentru ca nenorocitul ala merita sa i se tabaceasca fundul. El și cu mine nu ne întelegem și se pare ca devine din ce în ce mai rau pe parcursul timpului. Nu a fost prima data când l-am lovit și probabil ca nu va fi nici ultima data. Și i-am facut mult mai rau decat sa-l dobor, asta nu e nimic comparat cu rahatul de anul trecut. Ar fi bine sa stai departe de el, ii place sa nenoroceasca vietile oamenilor. Și nu vreau sa te sperii dar la dracu, nu imi plăcea ca te atingea. El distruge tot ce atinge și nu vreau ca tu sa fii unul din lucrurile alea.

 

Doar ma holbam la el, socata de raspunsul lui. Nu prea intelegeam ce vroia sa spuna prin Jacob distrugand tot ce atinge si ca nu vroia sa fiu unul din acele lucruri, nu stiam ce sa cred despre asta. A sunat de parca ma proteja si intr-un fel eram obisnuita cu asta, cineva sa-si apere proprietatea, dar asta era diferit.

 

„Randul meu. Deci, vei desena ceva pentru mine?” a intrebat. Am ridicat din umeri.

 

”Candva, presupun.” Ridica o spranceana spre mine.

 

„Candva?” a intrebat. Am aprobat. „Ce dracu inseamna asta? Maine? Saptămâna viitoare? Când am 80 de ani?”

 

Am zambit. ”Cred ca voi desena pentru tine in acea zi in care ma vei lasa sa-ti curat camera”. Isi dadu ochii peste cap si parea de parca urma sa argumenteze asa ca i-am taiat-o repede si l-am intrebat urmatoarea mea intrebare.

 

„Ce i-ai facut lui Jacob anul trecut?”

 

Rase cu amaraciune. ”Esti sigura ca vrei sa stii?” doar m-am uitat la el pentru un moment, reactia lui facandu-ma sa ma gandesc de doua ori la intrebare. Am incuviintat, din simpla curiozitate, si el ofta. ”M-a enervat  intr-o zi si atunci am izbucnit. Am condus spre rezervatia unde locuieste, am scos un pistol, si i-am impuscat masina. Am lovit rezervorul cu gaz, a facut scanteie si a explodat. Adica, da, era doar o masina stupida dar el a ingrijit-o, a salvat ce se putea si a reconstruit-o .Au incercat sa ma acuze de tentativa de omor pentru ca in momentul in care am ajuns acolo, Jacob era in masina. Dar m-a vazut scotand pistolul si a iesit din masina si a fugit, dar eu nu am inceput sa trag pana nu era el departe, dar ma rog. Tata a platit o multime de bani la o multime de oameni si a profitat de niste favoruri pentru a face chestia asta sa dispara. M-a trimis departe o vreme dupa aceea si mi s-a interzis sa mai pun piciorul in rezervatie. La meci cu tine a fost prima data cand l-am vazut de atunci.”

 

M-am uitat la el, puțin surprinsa ca a devenit atat de violent. Jacob a parut așa de inofensiv când am vorbit cu el, nu imi puteam imagina cum a fost în stare sa-l irite pe Edward atat de rau incat sa fie în stare de asta.

 

”Ce ti-a spus Jacob de ai zambit?” intreba el, ridicand o spranceana. Era incruntat si parea ca e suparat pentru ceva.

 

„Uh… mi-a spus o gluma,” am spus. Fruntea lui Edward s-a incruntat și furia intiparita de pe fata lui a crescut.

 

”Nu a fost o gluma murdara, nu?” intreba el cu  o voce putin cam prea puternica. Am ras usor, un pic confuza de ce-l enerva o gluma.

 

„Nu. M-a intrebat dacă știu cum se numeste un cerb fără ochi.”

 

Edward isi dadu ochii peste cap si apoi isi scutura capul, mormaind ceva. ”Randul tau sa intrebi.”

 

„Nu mai canti la pian?” am intrebat. El s-a uitat la mine intrebator, ca si cum am spus ceva stupid. „Vreau sa spun, Jasper mi-a cam dat un indiciu ca devii violent când vine vorba de pianul tau așa ca sunt surprinsa ca nu te-am văzut niciodata cantand.”

 

Zambi.  ”Ti-a spus nenorocitul ca iti voi rupe degetele daca-l atingi?” am incuviintat si el rase, scuturandu-si capul. ”Jur lui Dumnezeu ca nu am vrut sa-i rup degetele curvei dar am rugat-o sa nu-l mai atinga si nu m-a ascultat”.

 

Ochii mei s-au largit de soc. „Chiar ai rupt degetele cuiva?”

 

Incuviinta. ”Ultima doamna, Janet. Nu era aici pentru mai mult de o saptamana si deja am prins-o jucandu-se cu el. Nu a incetat cand am rugat-o asa ca i-am luat o mana si a incercat sa si-o traga. Degetul ei s-a dus intr-o directie gresita. Jur ca nu am incercat sa-i rup degetele. Si da, inca mai cant la pian. Doar ca am fost ocupat” spuse el, ridicand din umeri.

 

Am dat din cap și a oftat. „Ultimul lucru despre care ai visat?” a intrebat.

 

Am fost prinsa cu garda jos. ”Uh… mama mea.” Am spus. Era adevarat, dar nu i-am dat detalii. Nu trebuia sa stie ca am visat cum era brutalizata. M-am uitat la ceas si am realizat ca este duminica. ”Este ziua ei astazi.”

 

S-a uitat la mine surprins. „Pe bune?” Am aprobat și a zâmbit. „Ei bine, la multi ani pentru ea,” a spus, luandu-și paharul și ridicandu-l în aer, inainte sa ia o gura. Am ras ușor, scuturandu-mi capul.

 

”Edward?” am spus ezitanta dupa un moment,  nesigura daca vroiam sa pun intrebarea, dar mentionarea ei ma facu curioasa. ”Pot sa te intreb ceva?”

 

El s-a uitat la mine, expresia lui fiind serioasa. Bazandu-se pe tonul meu cred ca putea spune ca nu este o intrebare din joc. „Da,” a spus ușor, ezitant.

 

”Ce s-a intampla cu Janet?” am intrebat. Stiam ca era cam moarta acum dar eram curioasa cum s-a ajuns la asta. Am infruntat mania Dr. Cullen si eram curioasa ce l-a determinat s-o omoare. Edward ofta, ducandu-si mana prin par.

 

„Ea nu ascula, continua sa fie obraznica. Tata este destul de calm, însă când da un ordin este serios. La dracu, chiar și eu ascult când imi spune în fata sa nu fac ceva. De obicei, oricum.” A chicotit ușor. „Oricum, continua sa fie pedepsita pentru acelasi rahat din nou și din nou și erau nenorociri destul de mari însă el incerca sa fie rabdator cu ea. Intr-o noapte o legase și ea a reusit sa-și elibereze mainile. A gasit-o în dimineata urmatoare libera și a explodat. Este un lucru sa faci ceva ce putea fi considerata o greseala, altul complet diferit sa-l sfidezi direct naibii, motiv pentru care nu te-am putut dezlega în aceea noapte, chiar dacă am vrut sa o fac.”

 

”Deci a omorat-o?” am intrebat usor. Edward ofta, ridicand din umeri.

 

„A scos-o din casa tragand-o de par și a dus-o în padure. Nu am auzit niciodata o impuscatura dar apoi cred nici nu as face-o, pentru ca are un amortizor la arma. Totuși nu am mai văzut-o niciodata după, așa ca presupun ca a facut-o. Incerc sa nu ma gandesc la rahatul ala, știu ca este al dracu de gresit sa vreau sa ignor, însă o fac.

 

Am incuviintat, intelegand. M-a inspaimantat putin, nu puteam minti, dar am recunoscut ca ceea ce a facut ea nu faceai unui stapan. ”Multumesc” am spus. ”Pentru ca mi-ai zis.”

 

A dat din cap. „O sa consideram asta drept intrebarea ta,” a spus, zambind. A ezitat pentru un moment, uitandu-se la mine. „Ai fost sarutata vreodata?”

 

Ochii mei s-au marit si ma holbam la el, vizibil socata ca m-a intrebat asta. Am scuturat repede capul. Simteam ca raspunsul meu era neadecvat, recunoscand inocenta mea asupra subiectului. ”Stiu ca probabil asta ma face sa arat mai imatura in fata ta, faptul ca niciodata nu am sarutat pe nimeni” am soptit, mutandu-mi privirea de rusine.

 

El a ras ușor. „Nu, nu fi rusinata. La dracu, practic nici eu nu am sarutat.”

 

Mi-am ridicat o spranceana si m-am uitat la el. ”Dar ai spus…” am inceput, amintindu-mi conversatia in care mi-a spus ca a facut sex cu fete din placere.

 

A zâmbit trist. „Eu nu sarut, niciodata nu am sarutat pe buze,” a spus cu o ridicare din umeri. „Prea dragastos și romantic. Vreau sa spun, s-ar putea sa fi sarutat o făta sau doua când eram copil însă nu se pune pentru ca inca aveau paduchi atunci. Asta probabil ma face sa arat ca un nenorocit pentru ca fac sex cu ele însă nu le sarut, însă ele știu de la inceput cum sunt.”

 

Ma holbam la el, socata. Nu a sarutat niciodata o fata? ”Cate au fost ?” am intrebat. Si-a ridicat o spranceana confuz.

 

„Cate fete?” a intrebat. Am dat din cap și o privire rusinata a aparut pe fata lui. Și-a lasat capul în jos și și-a trecut o mâna prin par, uitandu-se la podea. Nu a spus nimic pentru un moment, doar se foia agitat. Eram puțin confuza, de ce ar fi rusinat despre asta?

 

”Doamne, nu stiu. O duzina si jumatate plus doua sau trei poate” spuse. Am clipit de cateva ori.

 

„Deci 20 sau 21?” am intrebat. El s-a uitat la mine și a ridicat o spranceana.

 

”La dracu, esti destul de rapida la mate. Dar da, nu stiu. Nu prea tin o lista dar probabil e asa. Si este ridicol de mult, stiu”. Isi scutura capul, trecandu-si degetele prin par din nou. Ma privea precaut, incruntat. Parea suparat pentru propriul sau raspuns si asta m-a intristat si pe mine. Regreta despre unele fete si nu vroia sa vorbeasca despre ele?

 

Am zâmbit, incercand sa-l incurajez și nedorind ca el sa se simta rau. Vreau sa spun, nu intelegeam cu exactitate toata cheastia cu sexul, însă el nu a fortat niciodata vreo fata și a spus ca o facea din placer așa ca nu inteleg de ce ii era rusine.

 

Marai, frecandu-si fata cu mainile ca si gest de frustrare. ”Alt subiect.I ntrebarea numarul…orice numar ar fi. In ce moment ai fost cel mai speriata?”

 

Am suspinat, gandindu-ma. „Probabil ca în dormitorul tatalui tau.”

 

Se incrunta.”Cand a apasat pe tragaci?” intreba el.

 

M-am uitat la el surprinsa. Nu stiam ca stia ce mi-a facut Dr. Cullen. „Uh, da, și asta a fost infricosator. Dar vroiam sa spun ca atunci cand am auzit click-ul usii si m-am uitat in sus si i-am vazut expresia. N-am mai vazut niciodata atata furie inainte in ochii unei persoane. Era ca si cum ar fi fost o persoana complet diferita.”

 

Edward incuviinta dar nu comenta. ”Randul tau” spuse el, intorcandu-se si luandu-si paharul, inghitind ce a mai ramas.

 

„Unde este mama ta?” am intrebat inainte macar sa realizez ce spun. Ochii mei s-au largit și mainile au zburat pentru a-mi acoperi gura. Edward a inghetat cu paharul în aer. Nu ii puteam vedea fata, pentru ca era cu spatele la mine, așa ca nu eram sigura dacă era suparat sau furios.

 

”Chicago” spuse simplu dupa un moment. Si-a pus paharul jos si s-a intors la mine. Parea ca e ok, ceea ce m-a surprins aproape ca si raspunsul sau.

 

„Chicago?” am intrebat, ușor confuza. Eram destul de sigura ca decedase.

 

Incuviinta. ”Dap”. Ezita un moment. ”Defapt e Hillside, la cateva mile la iesirea din Chicago. E in Cimitirul Mount Carmel.”

 

M-am incruntat, realizand ca ea era intr-adevar moarta. „Imi pare rau”. Am soptit, aproape dorind sa nu fi intrebat. Era gresit din partea mea sa deschid un subiect atat de sensibil asa cum evident a fost mama lui. Daca ar fi vrut sa stiu, mi-ar fi spus. A ridicat din umeri.

 

”E in regula. Doar nu ma intreba acum cum a ajuns acolo,bine? E o poveste diferita pentru o zi diferita”. Am incuviintat, intelegand, si a zambit.

 

„De ce verdele este culoarea ta favorita?” a intrebat. Ochii mei s-au largit și am simtit cum mi se inrosesc obrajii. Mi-am luat privirea de pe el și l-am auzit chicotind.

 

”Pas” am murmurat, intinzandu-ma pe spate pe patul lui si inchizandu-mi ochii, dorindu-mi sa dispar. M-a prins fara garda si am reactionat fara sa gandesc, ceea ce m-a facut sa ma simt ca o proasta. A ras mai mult la reactia mea si am simtit patul miscandu-se dupa o secunda. Ochii mei s-au deschis brusc si i-am intalnit pe cei verzi imediat, pentru ca statea langa mine si aproape peste mine.

 

„Este randul tau de vreme ce ai folosit pasul,” a spus cu amuzament în voce, zambind smechereste. Am oftat și inca imi puteam simti roseate din obraji.

 

”Care e culoarea ta preferata?” am intrebat, prea frustrata pentru a gandi ceva. Zambetul lui crescu.

 

„În moment acesta nu ma pot hotari intre maro ciocolatiu și aceasta nuanta draguta de roz-rosiatic, ” a spus ușor, uitandu-se drept în ochii mei. Am simtit roseala aprofundandu-se și a trebuie sa-mi iau privirea de pe el. Inima imi batea repede, apropierea lui jucandu-se cu mine și ma facea sa cred ca el flirta cu mine. Știam ca erau doar sentimentele mele ridicole care ma controlau și ma umbreau, pentru ca nu era nici-o sansa ca el sa flirteze cu adevarat cu mine. El a chicotit.

 

”Randul meu. De ce esti rusinata de culoarea ta preferata?”

 

M-am uitat la ea, confuza. „Nu este corect, deja am spus pas acelei intrebari.” A ras, scuturandu-și capul.

 

”Nu, ai trecut peste de ce culoarea ta preferata este verde. Acum vreau sa stiu de ce iti este rusine pentru faptul ca verde este culoarea ta perferata. Doua lucruri total diferite”. Batu apropoul, ca si cum ar fi fost foarte simplu si nu era nici o cale de iesire. Am marait, inchizandu-mi ochii. Chicotea gasind intreaga chestie amuzanta, ceea ce m-a rusinat si mai rau. ”Adevarul, Bella.”

 

Am oftat. Am simtit patul miscandu-se și mi-am deschis ochii pentru al vedea pe Edward intinzandu-se și luand marijuana. A aprins-o si a inhalat adanc, inchizandu-si ochii si tinand aerul. L-am privit pentru un moment, ușor hipnotizata. Arata așa de calm și relaxat. Și-a deschis ochii după o secunda și s-a uitat la mine. A văzut ca-l priveam și a zâmbit fermecatorul sau zambet intr-o parte. Am simtit o furnicatura trecand prin corpul meu, fiori strabatandu-mi pielea la vederea lui. Era cu adevarat uimitor și nu eram sigura dacă erau drogurile sau alcoolul însă ceva m-a facut sa ma simt complet usurata cu el.  Ma simteam mangaiata și în siguranta,și acest concept era de-a dreptul inspaimantator. Pentru ca niciodata în viata mea, chiar și când eram mica, nu am simtit ca sunt în siguranta cu cineva. Nici macar cu mama. De la inceput am stiut ca mama este lipsita de putere și nu ma putea proteja cu adevarat, chiar dacă isi dorea asta.

 

Dar stand acolo, prinvindu-l pe Edward, ma simteam protejata. In siguranta. Am realizat, uitandu-ma la el si vazand acel zambet si simtind acele lucruri in interiorul meu, ca aveam incredere in el. Niciodata nu am avut incredere in nimeni, nu puteam avea incredere i cineva. Dar dintr-un motiv, aveam incredere in el. Si stiam ca nu trebuia. Nu trebuia sa am incredere in el dintre toate persoanele. Era periculos pentru mine. Era fiul barbatului care ma detinea – familia lui imi tinea viata in maini. Putea sa ma raneasca sau chiar sa ma omoare si nu eram destul de puternica pentru a opri asta. Dar oricum aveam incredere in el. Aveam incredere ca nu va facea asta. Si era stupid din partea mea, pentru ca mi-a aratat ca avea un temperament si era dus si neatent cand venea vorba de femei. Nu era nici un motiv pentru el ca sa aiba ceva cu viata mea.

 

Însă il iubeam. Dumnezeule, il iubeam pe baiatul acesta. O puteam simti în fiecare centimetru din corpul meu, la fiecare bataie de inima. Nu am stiut niciodata ce este dragostea cu adevarat pana am venit aici, însă acum o simt. Ma consuma în totalitate, și asta este inspaimantator, și sa ma indragostesc de el a fost cel mai stupid lucru pe care l-am facut. Însă nu ma puteam opri. Am realizat, zacand acolo, ca as face orice mi-ar cere. Dacă Edward Cullen ma dorea, Edward Cullen ma va lua și nu il voi opri. Nu as vrea sa-l opresc.

 

Edward se apleca in fata, ochii lui verzi intensi uitandu-se in ai mei. Era atat de mult foc in ei, atatea scantei. M-a tensionat si s-a apropiat mai tare de mine, oprindu-se cand era la un inch de buzele mele. Mi-am despartit buzele si am inhalat ceea ce mi-a dat el, inchizandu-mi ochii si oftand, gustandu-i respiratia si mirosindu-i parfumul.

 

I-am simtit fata impotriva obrazului meu, scanteile din pielea sa trimitand fiori prin corpul meu. Puteam simti parul sau facial frecandu-se impotriva mea, dur și ma zgaria, și il puteam simti cum inhaleaza. Am realizat ca ma respira și într-un final mi-am permis sa ma intreb serios dacă poate, doar poate, aceasta frumoasa creatura putea sa tanjeasca după ce tanjeam și eu. Dacă el putea sa simta aceleasi scantei pe care le simteam și eu.

 

Rupse conexiunea dupa un moment, indepartandu-se de mine. Am tinut aerul in mine cat de mult am putut, nevrand sa-i dau drumul, dar in final corpul meu in nevoie de oxigen a castigat. Am expirat si am simtit patul miscandu-se, Edward ridicandu-se. Mi-am tinut ochii inchisi, nevrand sa-i deschis si sa infrunt realitatea. Nu inca.