h1

17. Pedeapsa

Pedeapsa – Justitia pe care afacere necurata le-o cauzeaza celor prinsi – Elbert Hubbard

 

Isabella P.O.V

Am oftat și m-am întors, uitându-mă la ceas. Numerele erau de un galben dur și stralucitor ce imi ranea ochii chiar și cu lumina aprinsa. Am vazut că erau cateva minute peste ora 6 și am gemut. Gatul meu era uscat de sete, și nu am putut să dorm bine toată noaptea. Ma simteam usor nelinistita și nu eram sigură de ce.

Am oftat și m-am ridicat, aruncand pilota de pe mine. M-am cataract afara din pat și am mers la dulap, uitandu-ma imprejur. Inca nu eram comfortabila să merg prin casa în pantalonii mei scurti de pajama, deoarece ma simteam usor indecenta în ei. Niciodata nu am purtat haine atat de mici în Phoenix, chiar și cu caldura intense de acolo. Sotia lui Charles ar fi inebunit daca scalvi nu erau complet acoperiti. Mi-am dat pantalonii jos, lasandu-i să zaca pe podea, și am alunecat intr-o pereche de pantaloni negri de yoga.

Am deschis usa usor, ascultand. Era liniste, nici-un sunet nu venea dinspre camera lui Edward. Nu ma asteptam să aud ceva totuși, la ce devreme era. El nu se va trezi în urmatoarele 30 de minute, daca estimarile mele erau corecte. M-am indreptat catre scari, auzind apa curgand la al 2-lea etaj, indicand că cineva s-a trezit și se pregatea să inceapa ziua. Suna că și cum venea dinspre camera Dr. Cullen. M-am asigurat că fac cat mai putina galagie, nevrand să trezesc pe cineva. Am ajuns la primul etaj și am inghetat, ochii mei deschizandu-se larg când am ajuns în hol.

Era liniste și intuneric, în afara de o lumina slaba ce venea dinspre bucatarie, ce se strecurase cumva în hol, iluminand usor platform pe care statea pianul. Puteam distinge cu greu forma lui Edward. El statea pe centrul banchetei de la pian, aplecat usor inainte, cu capul în jos. Nu-i puteam vedea fața din locul în care ma aflam, însă luandu-ma dupa pozitia lui, se uita la clapele pianului.

Eram putin șocată. Jasper a mentionat că Edward este destul de protector fața de pianul sau, însă era pentru prima data când il vedeam stand la el. Nu l-am mai auzit să cânte, însă presupuneam că stia să o faca, considerand că avea un pian. Oamenii nu le cumpara numai că să se uite la ele, nu?

Eram sfasiata intre ce trebuia să fac. Limbajul corpului sau imi spunea că ceva era gresit, și ma simteam că deranjam ceva și că nu trebuia să vad asta. Ceva sacru – ceva personal și aproape intim. În plus, presupun că nu m-a auzit când am coborat, din moment ce nu s-a întors spre mine, și nu doream să-l sperii. Edward nu reactiona bine când era surprins, am invatat asta din experienta. Așa că eram incremenita, sfasaiata.

L-am auzit expirand zgomotos, respiratia lui fiind subreda. Și-a trecut mâna pe deasupra capului, apucand dezordinea de bronz strans, lasandu-și capul și mai mult în jos. Corpul lui a inceput să tremure și am simtit durerea sfasiindu-mi pieptul când i-a scapat un suspin. Eram uimita și socata, confuza și aiurita. Edward plangea. (7)

Am dat un pas inapoi imediat, cat de silentios am putut, și m-am întors. Era cu siguranta un moment personal, din care am vazut mult prea mult. Era nepoliticos din partea mea să-l spionez sau să-l urmaresc fără voia lui. Am apucat balustrade și am inceput să urc scarile, practic tinandu-mi respiratia și pasind usor deoarece nu doream să fiu observata. Am expirat, scotand un oftat de usurare când am ajuns la al 2-lea etaj. Categoric nu vroiam să-i invadez intimitatea.

M-am indreptat inapoi catre camera mea și m-am asezat pe pat, confuza. Nu ma puteam opri din a ma gandi la el, devastata că era jos, indurerat dintr-o cauza necunoscuta. Inca nu știam exact ce simteam pentru Edward, ce erau acele sentimente ce treceau prin mine. Nu am mai simtit asta niciodata și suspectam, bazandu-ma pe inima mea, că erau sentimente romantice. Asta ma speria cu adevarat, deoarece nu am crezut niciodata că va trebui să am de-a face cu aceste sentimente, și știam că nu puteam să ma lupt impotriva lor. Și chiar daca as fi putut, nu eram sigura daca as vrea, el a ajuns prea mult la mine. Aveam un loc moale pentru el, el a reusit să intre inauntru și să ma starneasca, și asta ma facea vulnerabila.

Ceea ce știam, totuși, era că vazandu-l pe Edward suferind ma durea și pe mine. Nu vroiam că el să fie rănit, niciodata. Vroiam că el să zambeasca și să fie fericit pentru că asta insemna fericire și pentru mine. Asta insemna că il iubeam? Asta erau acele sentimente? Eram indragostita de Edward Cullen? Eram chiar atat de patetica incat să ma indragostesc de el, tanara și ridicola sclava să se indragosteasca de stapanul ei? Chiar eram atat de nebună?

Am auzit pasi pe scari după un moment, și sunetul usii lui Edward deschizandu-se și inchizandu-se la loc. M-am ridicat și am iesit din camera în liniste, indreptandu-ma spre parter din nou. M-am dus în bucatarie și am luat un pahar, turnandu-mi niste apa. Beam când am auzit pasi apropiindu-se dinspre scari. M-am uitat în sus, usor agitata si vazand-ul pe Edward în aceasta dimineata agitandu-ma și mai mult, și l-am vazut pe Emmett trecand pe langa bucatarie, indreptandu-se catre sufragerie. El nu s-a uitat la mine, tinandu-și privirea drept inainte.

Am oftat, spalandu-mi paharul și punându-l la locul sau. Câteva momente mai târziu am mai auzit niste pași și m-am dus în pragul ușii și l-am văzut pe Jasper. A zâmbit ușor în direcția mea însă expresia lui era sumbră, zambetul evident fiind fortat pentru a parea că este politicos. L-am urmat pe Jasper în sufragerie și el s-a asezat langa Emmett. Expresiile lor se potriveau, amandoi arătând deprimati.

Ceva era cu siguranta gresit, asta era clar acum. Nu era numai Edward, erau toti. Era ca și cum un nor negru atarna deasupra locuintei Cullenilor, mohorandu-i pe toti. Simteam ca lipsea ceva, niste piese de puzzle de care nu eram constienta. Era o liniste incomoda și tensiunea plutea în jur, ceva ce nu am simtit niciodata în prezenta lui Jasper. Ma simteam rau; nu imi plăcea să-i vad suparati. Faptul ca erau deprimati ma facea și pe mine lafel – am inceput să-mi pese și de ceilalri baieti Cullen deasemenea?

„Va e foame baieti? As putea face niste paine prajita sau ceva de genul,” m-am oferit eu. M-am trezit devreme și nu aveam ce face la aceasta ora, așa că nu ma deranja deloc să fac micul-dejun. Pana acum nu le-am gatit nimic în afară de cina. Jasper s-a uitat la mine și a zâmbit, la fel de fortat ca și ultima data.

„Sigur”, a spus incet. Emmett nu a vorbit, însă s-a uitat în direcția mea și a dat din cap.

Am zâmbit. „Bine,” am spus, indreptandu-ma catre bucatarie. Am spart niste oua și am luat niste paine, lapte, vanilie și zahar pudra și am inceput să pregatesc painea prajita. Am auzit pași în spatele meu după ceva timp și m-am întors, pentru a-l vedea pe Edward intrand în bucatarie. Facuse un dus, parul sau fiind o nuanta mai intunecat decat de obicei și inca putin umed. A deschis frigiderul și a luat sucul de portocale, trecand pe langa mine pentru a lua un pahar.

„Miroase bine,” a spus, vocea sunand rezervata. Nu era nici-o scipire în cuvintele sale, nici urma de pasiunea cu care eram obisnuita. Edward de obicei era intotdeauna animat când vorbea.

„Ti-e foame? Iti pot face și ție câteva,” am spus, incercand să-mi fac vocea să para voioasa, în ciuda faptului ca ma speriau putin. Nu intelegeam ce se intampla.

„Nu trebuie să faci asta, Bella,” a spus, vocea lui inca fiind domoala însă o urma de licarire facandu-și aparitia când m-a numit Bella. A inceput să-mi spuna așa în urma cu câteva zile în urma, din ziua în care a lipsit de la scoala și am stat pe canapea vorbind. Mi-a spus ca numele meu era italian și cred ca l-a scurtat, deoarece aparent Bella era un cuvant italian. Nu știam ce inseamna și nu l-am intrebat deoarece suna dulce și imi era frica să-mi spuna ca era ceva vulgar. Am observat ca nu ma cheama așa în fața familiei sale, așa că presupun ca nu era așa de duios pe cat mi-as fi dorit. Cateodata ignoranta este binecuvantata.

„Știu, dar vreau,” am spus. El s-a uitat la mine și am observat ca ochii lui erau injectati, cu cercuri negre sub ei. Arata total extenuat și a trebuit să ma lupt cu impulsul de a intinde mâna și să netezesc pungile de sub ochii lui.

„Bine,” a spus, zambind ușor. Ochii lui au mai zabovit putin asupra mea inainte de a-și lua sucul și a pleca în sufragerie.

După ce painea prajita a fost gata, am asezat-o pe masa impreuna cu o sticla cu sirop de artar și niste fructe. Nu eram sigura cum le place baietilor micul dejun, însă am facut fete zambitoare cu putina crema și am folosit o cireasa pentru nas, sperand ca ii va face să zambeasca. Baietii au luat loc la masa și au mancat în liniste, nici unul din ei nevorbind.

M-am dus în bucatarie și am inceput să fac curat. Dr. Cullen a intrat după ceva timp, imbracat lejer.

„Datoria la micul-dejun?” a intrebat, vocea lui monotona. Am zâmbit și am aprobat.

„Va este foame, domnule? Pot pregati ceva pentru dumneavoastra.”

El și-a scuturat capul. „Apreciez însă nu am prea mult apetit. Voi sta acasa astazi; am niste lucruri de facut aici. Voi petrece majoritatea timpului în camera mea aici jos, langa spalatorie. Incearca să nu ma deranjezi decat daca este o urgent. Daca ai nevoie de mine, foloseste telefonul pe care ti l-am dat și suna-ma. Bine?”

Am aprobat. „Da domnule.” Dr. Cullen nu a mai zis nimic și am observat ca expresia lui se potrivea cu cea a fiilor sai. Ochii lui erau plini de tristete.

A iesit din bucatarie și s-a dus în camera de vizavi. A scos o cheie și a descuiat-o, a intrat și a inchis ușa după el. Am auzit incuietoarea inchizandu-se la loc imediat. Nu aveam nici-o idee despre ce era in camera aceea dar orice ar fi, eram destul de sigura ca nu era ceva bun pentru a fi incuiat. Am văzut foarte putine lucruri în casa ce să dea indiciu ca erau implicati în crimă organizată, asa ca imi imaginam că toate evidentele erau incuiate in acea camera.

Baietii au intrat in bucatarie, punandu-si farfuriile in chiuveta. Au murmurat cu toti un mulțumesc, iesind rapid din bucatarie. Fiecare s-au dus la etaj pentru a se pregati pentru scoala. I-am privit coborand după o vreme, iesind pe ușa din fața și ducandu-se la școala. Edward a ezitat în hol, evidend gandindu-se la ceva, inainte de a face cativa pași în bucatarie spre mine.

„Asigura-te ca iti faci treaba însă incearca să te ascunzi astazi și să nu stai în cale,” a spus, vocea lui fiind inca monotona. Suna serios, ca și cum m-ar avertiza. Fruntea mi s-a incretit, cuvintele lui alarmandu-ma putin.

„Bine,” am spus, dând din cap. El s-a uitat la mine pentru un moment și arata ca și cum ar vrea să mai spuna ceva, însă doar a oftat și și-a scuturat capul.

„Ne vedem în jur de 15:30,” a murmurat el, intorcandu-se și indreptandu-se catre ușa rapid.

Am oftat, fiind puțin nedumerita. Am terminat de curatat în bucatarie și m-am dus în spalatorie pentru a lua hainele curate ale Dr. Cullen ca să pot să le pun la loc. Era miercuri și cearceafurile lui trebuiau spalate și schimbate, însă în rest nu era prea multa munca de facut. Cuvintele lui Edward plateau în mintea mea, și am decis să termin treaba în camera Dr. Cullen și după să ma ascund puțin. Dacă Edward mi-a spus să fac asta, trebuie să fie un motiv bun.

Am dus cosul de rufe sus în camera Dr. Cullen și l-am lasat langa ușa. Ma simteam ciudat să fiu în camera să când era și el acasa, deoarece nu am mai facut asta inainte, și ma simteam ca și cum ii invadam spatiul personal. M-am dus la pat și am luat cearceafurile murdare și le-am dus jos, aruncandu-le în masina de spalat. M-am dus inapoi sus și am luat o lenjerie de pat din dulap, facandu-i patul la loc.

Am luat cosul de rufe, tragandu-l pana la sifonier. Am deschis sertarul de sus și am inghetat.

Zacand pe hainele sale era un pistol. Era argintiu și foarte stralucitor – atat de stralucitor incat iti puteai vedea reflexia în el. Am mai văzut arme inainte de la distanta, însă nu am mai fost niciodata așa de aproape de una. Charles prefera să-și foloseasca mainile pentru violent, nu armele. Știam ca avea una în casa din Phoenix dar era incuiata intr-o cutie, și se afla pe sifonier. Știam ca și Dr. Cullen avea arme, fiind implicat în crima organizata, însă nu am văzut nici una… pana acum.

Am ezitat, nefiind sigura de ce să fac. După un moment am intins mâna, am ridicat-o precauta, dorind să o mut ca să pot pune hainele la locul lor. Era mult mai grea decat ma asteptam să fie, ceea ce m-a surprins. Am incercat să o tin în așa fel incat să nu ating partine stralucitoare, nevrand să o murdaresc, deoarece era evident ca era foarte bine ingrijita. M-am uitat la mâna mea pentru o secunda, ușor uimita și ametita despre intreaga situatie.

Am auzit un ‘click’ în apropiere și m-am uitat în direcția din care venea sunetul, ochii mei largindu-se imediat. Dr. Cullen statea în camera, și a inchis ușa după el, inchizandu-ne pe amandoi înauntru. Am simtit frica imensa trecand prin mine când i-am văzut expresia. Fața lui arata ca și cum și-ar fi pus o masca de calm, însă ochii lui straluceau de furie.

Am scapat arma imediat,inghetata.A scos un sunet cand a cazut inapoi in sertar.Focul din ochii Dr.Cullen s-a aprins parca mai tare la sunetul pistolului cazand in sertar.Am inchis repede sertarul,uitandu-ma in continuare la el,nesigura de ce sa fac.Nu se misca,statea pur si simplu in loc holbandu-se la mine.Dupa un moment s-a intors in spate,atat de deliberat incat parea ca se misca cu incetinitorul,si inchise usa cu zavorul.S-a intors usor,sunetul zavorului ne-a acompaniat in linistea camerei atunci cand el inchise usa.Inima mea a inceput sa bata cu putere,corpul tremurand de frica.Am facut o greseala grava,atunci mi-am dat seama,si dupa privirea de pe fata Dr.Cullen eram intr-o mare problema.

 

Niciodata nu am mai vazut privirea aia,intensificarea ochilor lui,felul in care s-au intunecat putin si au devenit aspri – nu erau la fel precum ochii albastri cristalini cu care m-am obisnuit.Acum erau precum un ocean,intunecati si bulbucati.Era o margine in spatele ei acum,o scanteie de rautate.Holbandu-ma la el,insfarsit l-am vazut pe Carlisle Cullen care l-a facut pe Charles sa se tensioneze.Omul acesta era periculos,mortal.

 

El facu un pas in fata si din instinct am facut un pas inapoi.Expresia lui era neschimbata,aproape calma,dar acei ochi au scanteiat mai tare cand au vazut ca m-am dat inapoi.Niciodata n-am fost mai infricata de cineva precum eram in acel moment,vazand acea furie.Nu recunosteam omul din fata mea.

 

A facut inca cativa pasi in fata si eu am dat inapoi lovindu-ma de perete.Eram blocata,nu era nici o cale pentru mine.Ca sa ajung la usa trebuia sa trec de el,si chiar daca reuseam sa scap de el,nu era nici o cale sa pot deschide usa si sa ies din camera fara sa ma prinda.In plus,chiar daca as incerca sa fug ar fi inutil.Daca fug ar fi fost doar mai rau,pentru ca oricum as fi prinsa.Nu era nici o scapare pentru mine – stiam asta.

Dr.Cullen s-a oprit in fata dulapului.A deschis sertarul de sus si a luat pistolul.S-a uitat la el pentru un moment,presupun ca-l verifica sa nu-l fi stricat eu.M-am rugat in gand sa nu se fi stricat atunci cand l-am aruncat in sertar.Nu stiam nimic despre cum sa tratez un pistol,speram ca erau la fel de rezistibile precum pareau.

 

„Pistoalele sunt frumoasa,o adevarata munca a artei.Atat de puternice”spuse el dupa un moment,cautand prin sertar.A scos afara un glont si l-a tinut in sus.”E intr-adevar uimitor cata distrugere si devastare poate provoca un lucru atat de mic.”Vocea lui suna atat de calma.Parca era detasat,nu avea nici o emotie.Asta m-a speriat si mai mult,picioarele mele tremurau in timp ce stateam la perete.Era clar nu era fericit dupa privirea din ochii lui si asta insemna ca tinea ceva,imbuteliindu-l.Era precum o bomba cu ceas.

 

„Iti plac pistoalele,Isabella?” intreba el,intorcandu-se spre mine.Avea sprancenele ridicate specific intrebarii,focul fiind in continuare in ochii lui.

 

„Nu,domnule” am soptit,vocea mea tremuranda.

 

A observat,intorcandu-se spre dulap.A pus glontul de unde l-a luat si a inchis sertarul.S-a uitat la dulap pentru un moment in liniste totala,tinand pistolul in mana indreptat spre podea.Inima mea batea salbatica de frica.

 

„Acesta este un Smith&Wesson 627 Revolver.357 magnum,8 gloante.Gloante hollow-point desigur,pentru a asigura rau maxim.Am un multime de pistoale,de la pusca de asalt la Ak-47.Dar acest revolver…e favoritul meu”spuse el,confruntandu-ma si tinandu-l in sus spre sud in fata noasttra.El se holba la pistol,cu ochii inflacarati.

 

A facut o pauza pentru un moment inainte ca ochii lui sa se intalneasca cu ai mei.Ochii mei au inghetat de frica atunci cand si-a indreptat mana spre mine indreptand de asemenea si pistolul spre mine.El a facut  cativa pasi in fata,facand distanta dintre noi sa dispara,punand pistolul in mijlocul gatului meu.El apasa tare si eu am scrajnit din dinti,forta cu care apasa imi pistolul pe gat imi bloga trahea si imi era greu sa respir.Tremuram si eram capabila sa iau doar cateva guri de aer,iar el statea acolo,incruntat si uitandu-se intens in ochii mei.Nu era compasiune in el,nimic din acea intelegere pe care am ajuns s-o cunosc.A fost inlocuita de o viciune care m-a speriat.Vederea mea s-a incetosat de lacrimi si am simtit cateva coborand pe obraji.Eram terifiat si tremuram,neputand sa ma misc sau sa vorbesc sau chiar sa respir.Sunetel gargalietoare si inceputul unor hohote incercau sa iasa din gat,dar erau blocate de pistolul apasat cu fermitate pe trahee.

 

„Doar o apasare a degetului pe tragaci poate  face o gaura imensa in gatul tau,strapungandu-ti traheea si laringele.Ai muri desigur,daca esti norocoasa ar fi repede si dureros,dar nu exista nici o garantie.In cel mai bun caz nu ai mai putea respira sau vorbi,dar ai putea simti pana te sufoci de moarte.Dar niciodata nu stii cu un 357 point-blank pe gatul tau.Glontul poate trece prin tine cu atat putere incat ar putea sa`ti distruga capul.Literalmente,sa-ti zboare capul”

 

A slabit putin apasarea pistolului asupra gatului meu,lasandu-ma sa iau o gura mare de aer.S-a uitat la mine pentru o secunda inainte sa apese pistolul din nou,mai tare decat inainte.A blocat complet aerul si pieptul meu parca exploda.Ochii mei s-au umezit mai tare atunci cand m-am luptat sa respir putin.

 

„Deci ar trebuit sa vedem ce se intampla cand un glont .357 hallow-point trece printr-un gat la furia unui point-blank,Isabella?”intreba el.Am incercat sa dau din cap si sa fac vreun sunet dar a fost dificil cu taria apasarii asupra gatului meu.Lacrimile curgeau pe fata mea,ochii arzand.

 

Un ranjet rautacios se forma pe buzele lui,trimitand frica in mine.”Da,cred ca o vom face.” Spuse el.Am incercat sa plang sa ma tensionez.M-am pregatit pentru explozie,pentru durere.Stiam ca era sfarsitul,stiam ca era prea tarziu pentru mine.El ma va omori –voi muri.Speram doar sa nu simt,ca va fi rapid.Nu eram gata sa mor,nu vroiam sa mor,dar nu era nimic de facut pentru a-l opri.

 

Cu coada ochilui am vazut degetul lui miscandu-se pe tragaci,tragandu-l usor spre el.Am inchis repede ochii,asteptand iminenta explozie si am sarit cand s-a auzit un sunet.Presiunea asupra gatului meu a disparut imediat si am ajuns pe podea,nefiind in stare sa stau pe picioare.Tremuram si plangeam,inghetata si confuza.

 

„Uita-te la mine” spuse el,tonul lui plat si detasat.M-am uitat in sus la el.”Esti norocoasa ca arma nu a fost incarcata.Niciodata sa nu atingi arma unui om fara permisiunea lui,ai inteles?”am incuviintat frenetic incercand sa-mi recuperez rasuflarea si hiperventilam.”Daca te mai prind ca-mi atingi arma vreodata,iti voi taia personal fiecare deget cu un cutit ca sa n-o mai atingi niciodata.Acum ridica-te si du-te in camera da si curata-te,si eu voi fi gata dupa ce ma voi hotari cum sa te pedepsesc.”

 

S-a intors si a iesit din camera,ducandu-si arma.Am stat acolo pentru un moment,inghetata.Nu a fost aia pedeapsa nea?Eram speriata,nesigura de ce voi infrunta.M-am ridicat si cu picioarele mele tremurande mi-am facut usor si incet calea pe hol pana la etajul al treilea.Am intra in camere mea si m-am rusinat si cam inghetat cand am realizat ca am pierdut controlul si am facut pe mine de frica si la asta se referea Dr.Cullen prin a ma curata pe mine.M-am schimbat rapid,luand o perechea neagra de pantaloni scurti de pijama pe care i-am dat jos mai devreme.Am luat primul tricou din dulap care a rezultat a fi tricoul lui Edward de fotbal.Mi-a spus sa-l pastrez si a refuzat sa-l ia inapoi dintr-un motiv atunci cand am vrut sa i-l returnez.Poate daca-l voi purta il voi profana sau ceva de genul.

 

Am stat pe marginea patului,nesigura ce sa fac.Am auzit pasi pe scari dupa o vreme si m-am uitat la ceas.Era doar 3 pm.,prea devreme pentru a fi Edward,asa ca am realizat ca era vremea judecarii.

 

Usa mea s-a deschis si am ridicat privirea pentru a-l vedea pe Dr.Cullen intrand cu arma lui in curea.Tinea in mana o franghie,niste bandane,o rola de banda izolatoare,si o pereche de catuse.Ochii mei s-au marit i am inceput sa plang d nou,inghetata si neavand cea mai vaga idee despre ce-mi va face.

 

„Treci  la capatul patului” spuse el.M-am ridicat si am mers ezitanta unde a spus el.Am stat langa piciorul drept al patului si el a venit,stand in fata mea.A luat franghia si mi-a legat gleznele deolalta,strangand tare funia.

 

„Ingenuncheaza” spuse categoric.M-am uitat la el inghetata si el s-a incruntat la mine.Expresia lui m-a speriat foarte rau,ochii lui implorandu-ma sa-l ascult.Aveam un sentiment ca aceasta parte a Dr.Cullen iubea violenta,se evidentia in ea si prospera,si nu i-ar placea nimic mai mult decat sa poata sa-si foloseasca forta si sa se descarce pe mine.

 

Nu voi face asta,nu voi face asta mai rau decat este.Avea felul lui,indiferent daca voi coopera sau nu.Nu era nici un castig pentru mine.

 

Am ingenunchiat ca de bine am putut,franghia de pe piciorul meu ingreunand situatia.M-a apasat tare in jos in asa fel incat fundul meu era presat pe picioare,pozitionand spatele meu sprijinit de piciorul patului si fata la usa.A pus catusele jos si mi-a luat mana,punand o bandana in mana.”Strange mana in pumn” spuse el,tonul lui firm si ordonator.Am executat si el lua rola de banda adeziva si a inceput sa-o lipeasca pe mana,acoperind-o perfect.Era inconfortabil si nu puteam sa-mi misc degetele,dar bandana in palma imi dadea un pic de relaxare.A facut acelasi lucru si cu cealalta mana,facand imposibila miscarea lor.

 

„Mainile la spate” spuse.M-am supus,nevrand vreo lupta.A inchis o catusa pe incheietura mea,strangand-o.Le-a bagat dupa piciorul patului inainte sa inchida cealalta catusa pe cealalta incheietura,incatusandu-ma de pat.Lua capetele franghiei si le lega de piciorul patului.

 

Suspinam zgomotos. Dr. Cullen s-a ridicat și a facut un pas în spate, uitandu-se la mine. M-am uitat în sus la el, infricosata și incomoda. Arata ca și cum s-ar gandi la ceva, și după un moment a apucat o rola de banda adeziva. A rupt o bucata cu dintii sai, și a pus-o peste gura mea rapid, pentru a-mi inabusi sunetele.

 

„Nu vreau ca sunetele tale să-l deranjeze pe Edward în noapte asta când incearca să doarma.” Ochii mei s-au largit chiar și mai mult. A planuit să ma tina așa toata noaptea? El s-a uitat în jur și a injurat ușor. „Am uitat să te leg la ochi,” a murmurat, indreptandu-se catre dulapul meu și deschizandu-l. Frica s-a raspandit prin mine și am incercat să-l strig, dând din cap cu frenezie. Nu eram un mare fan al intunericului și să ma lege la ochi ar fi pedeapsa suprema… nici macar nu mai dormeam cu lumina stinsa.

 

S-a uitat la mine și o oftat. „Bine, cred ca putem uita despre asta,” a spus el. A inchis dulapul și a inceput să se indrepte spre ușa. „Vreau să-ti petreci noaptea gandundu-te la ce norocoasa esti pentru ca ai ajuns aici. Poate te voi ajuta să-ti aduci aminte de locul tau și să-ti aduc aminte ca nu iert lipsa de respect. Ma voi intoare maine dimineata să-ti dau drumul, inainte să plec la munca.” Dr. Cullen a plecat și m-am holbat la ușa cum s-a trantit când s-a inchis, lasandu-ma singura.

 

Semntimentul ciudat cu care m-am trezit inca exista. Cu siguranta am incurcat tot de când m-am dat jos din pat în dimineata asta.

Reclame

21 comentarii

  1. uraaa!! ati gasit timp!e clar: s-ar putea sa vina primavara! multumim fetelor!


  2. Va multumesc din suflet! Si felicitari, traducerea este impecabila.


  3. mariana,fii mai rabdatoare
    oana are o mana in ghips asa ca te rog sa te gandesti daca poate traduce ok?
    eu am tot felul de activitati extrascolare deci nu pot numai in weekend.
    weekendul trecut nu am avut acces la laptop asa ca n`am avut cum sa traduc partea mea.
    asa ca fii mai rabdatoare si nu mai tot critica viteza cu care traducem.


  4. Bv feteleee >:d<
    Abia astept cap 18 ;;)


  5. Nu pot spune ca asta e cap meu favorit…nici pe departe…
    Carlisle pur si simplu si-a iesit din minti.
    Ma bucur ca v-ati hotarat sa il traduceti voi in continuare….eu nu am mai avut rabdare si m-am apucat sa il citesc in engleza….Sincer cred ca e cel mai bun fic…nu are egal.
    Succes fetelor in continuare…spor la tradus.
    lisses&hugs


  6. biia, daca ne spuneai ceva despre necazul oanei, nu va pisam asa de des la cap. Anul trecut am avut si eu mana dreapta rupta, stiu cum e….sa navighezi pe net cu mana stanga…!daca e cuminte se ,,repara” intr-o luna, daca nu….nasol, oricum! critica? nici nu exista daca aveam informatii….viteza este de dorit, stii de ce? pentru ca autorii de ficuri traduse au inceput sa le retraga de pe bloguri.Uite, Taken a fost scos(noroc ca am reusit sa il copiez) MOTU, la fel….au fost lasate decat ultimele doua capitole (icequeen am inteles ca il va tipari)si tot asa, noroc ca am reusit sa copiez primele 103 capitole inainte sa si le protejeze…cine stie ce se va mai intampla si cu PE?


    • mariana, stai linistita;)…. si eu mi-am salvat capitolele din pe in calc, ca masura de precautie:D… app, imi poti da si mie capitolele din MOTU? daca vrei, am lasat id-ul meu ceva mai jos…


  7. faceti o treaba buna fetelor … spor la tradus… dar ma intrebam daca puteti sa ma ajutati si pe mine cu originalul … in engleza… eu nu il pot citi de pe site-ul fetei… Succes si poate ma putei ajuta si pe mine :):*


    • buna:D….dc nu poti sa-l citesti in engleza? nu poti sa intri pe site??? oricum, daca vrei, iti pot trimite capitolele in eng pe mess. id-ul meu este ursuletz_tembel


  8. foarte frumos capitolul fetelor:*


  9. frumos:X::X:X:X


  10. foarte frumos. abia am asteptat capitolul. succes in continuare


  11. Ana, PE nu poate fi copiat in niciun format. Originalul il poti gasi aici http://kharizzmatik-ep.blogspot.com/


  12. Wow….nu-i corect…e scurt shi ptr asta ar trb sa ne dati dublu:P…Stiu stiu…Onutza e cu mana in ghips ..dak e neastamparata:)) Capitolul e superb, abia astept continuarea:X…Pupici Deea:*


  13. Super capitolul.Saraca bella!!:(( :((!M gandesc cum ar reactiona Edward dak ar veni si in seara aceea sa o vada p Bella si ar gasi-o legata in felul aceala:-/ :-ss …..Spor la tradus in continuare.Faceti o treaba extraordinara =d>=d>


  14. Multumim, fetelor ! Oana , ai grijä de tine !
    Felicitäri pentru traducere si vä doresc…timp 😉 si sänätate!
    Lavinia.


  15. Super. Cand next?


  16. felicitari pt tradus ,faceti o treaba foarte buna


  17. fetelor, e week-end…..primim ceva? eu, sunt plina de speranta!


  18. cand apare urmatorul


  19. deci… pe mine mai tinut in suspans tot capitolul… o va omora sau nu?



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: