h1

37.Perfectiune

“Ajungem sa iubim nu prin a gasi o persoana perfecta,ci prin a invata cum sa vedem perfect o persoana imperfecta” – Sam Keen

Isabella Swan PDV.

Stateam pe marginea patului,tremurand usor si apasandu-mi piciorul pe podea.Eram pe muchie,atat de axioasa si speriata,simtindu-ma confuza si nesigura pe mine.Ce era in neregula cu mine,de ce reactionam asa?Nu am mai vorbit niciodata cu acea femeie inainte de noaptea trecuta,am vazut-o doar de cateva ori in trecere.Nu a facut niciodata ceva care sa ma raneasca,deci de ce imi era atat de frica de ea?Defapt,niciodata nu a fost constienta de existenta  mea inainte,abia daca se uita la mine.I-am vazut doar fata in timp ce ma uitam pe fereastra din hambarn in Phoenix atunci cand vizita casa familiei Swan.Era ridicol din partea mea sa ma port atat de copilaros si speriata,dar ceva din prezenta ei aici ma facea sa simt ca cele doua lumi erau dintr-o data amestecate.Era ca si cum vechea mea viata,viata de durere constanta si tortura,acapara deodata noua mea viata,cea in care ma simteam aproape multumita.Era infricosator,ma facea sa ma simt ca peretii cadeau peste mine dintr-o data.

Nu stiam nimic despre ea ca persoana,dar ceea ce stiu sigur e ca ea a petrecut timp in preajma persoanelor care m-au ranit,in preajma persoanelor care m-au torturat pentru distractie.Am vazut-o zambind catre ei,vorbind cu ei.Edward vorbea atat de maret despre Esme,asigurandu-ma ca era o femeie dulce si iubitoare,dar cum poate o astfel de persoana sa stea atat de usor in preajma unor persoane precum tata si sotia lui?

Am fost nelinistita in legatura cu ea toata dimineata,deoarece stiam ca era inrudita cu Jane prin casatorie,dar nu am fost asa pana cand am vazut-o intrand in living cu Dr.Cullen,iar in acel moment m-am trezit.M-a lovit precum o tona de scanduri cand am pus ochii pe ea si am recunoscut acel par de culoarea caramelului si fata in forma de inima.Era irational,dar in acel moment m-am simtit de parca tatal meu intra pe usa,intrand in viata in care am inceput sa ma simt in siguranta pentru a o intoarce pe dos.Sa ma tortureze din nou,sa-mi faca viata un iad.M-am panicat si am reactionat din instinct,devenind lasa si aproape spunandu-i Dr.Cullen “stapane” in fata.Nici nu-mi puteam imagina ce credea Edward,vazandu-ma tratandu-i familia in acel fel.Ma intrebam daca si-a dat seama in final ca sunt o pierdere de timp,ca niciodata nu voi face parte din lumea lui.Nu puteam sta in fata matusii lui,pentru care mi-a promis ca e inofensiva,fara sa ma destram.

Am stat in camera mea toata noaptea,plangand pana am adormit cu lumina aprinsa,deorece stiam ca persoana pe care o iubeam era jos si nu putea veni la mine,nu putea fi cu mine.Nici macar nu mai stiam daca va mai fi un timp in care va putea..dar ar mai vrea.Aveam mare nevoie de el,aveam nevoie de puterea lui,dar pur si simplu nu-l puteam avea.Trebuia sa ma bazez pe propria-mi putere,trebuia sa ma bazez pe mine deoarece Edward nu ma putea duce prin asta.Nu puteam fi atat de dependenta de el,trebuia sa stau pe picioarele mele.

Problema era ca genunchii mei tremurau si imi era teama ca daca voi incerca sa stau pe picioarele mele,voi cadea.

Ai crede ca sunt obisnuita sa stau pe picioarele mele , crescand in felul in care am crescut,dar era diferit atunci.In Phoenix nu aveam nici o alegere inafara de a ma ridica si a suporta.Aici pot alege.Si cand poti alege intre a infrunta ceva dificil si a evita asta,evitarea tinde sa castige.Dar nu vroiam sa fiu una din acele persoane care se ascund de unele situatii doar pentru ca sunt neplacute.Nu vroiam sa fiu slaba,nu vroiam sa fiu lasa.Vroiam sa fiu puternica,nu pentru ca sunt nevoita sa fiu ci pentru ca ar trebui sa fiu.Deoarece ridicarea si infruntarea lucrurilor era cel mai corect lucru,cel mai puternic lucru.

M-am trezit brusc din cauza unui zgomot,suna precum clickul unei usi,dar nu puteam fi sigura.Am stat prin camera pentru un moment,uitandu-ma la ceas si vazand ca e cu cateva minute peste 5 am.Am ezitat,nesigura de ce vroiam sa fac sau ce trebuia sa fac,dar in final m-am ridicat si am mers jos ca sa fiu in partea sigura.Era Craciunul,si stiam ca cina trebuia gatita,dar nimeni nu mi-a spus nimic.Pe langa mentionarea faptului ca Esme ne vizita,foarte putine lucruri au fost mentionate despre fetivitatile sarbatorilor,asa ca am presupus ca trebuia sa fac ceea ce faceam mereu de Craciun in Phoenix.Era ca si Ziua Recunostintei,in cele din urma.

Am facut o pauza cand am ajuns la al doilea etaj si am auzit muzica produsa de pian.Era aceeasi melodie trista pe care l-am auzit cantand inainte,aceea pe care am adormit.Am coborat scarile ezitant,deoarece inainte mi-a spus ca puteam veni jos si sa-l ascult dar nu stiam daca asta mai era in picioare si nu vroiam sa-l deranjez.Nu stiam ce gandeste sau ce simte,mai ales datorita modului in care am reactionat fata de matusa lui ieri.Era clar ca era adorata de toti,si Dr.Cullen a fost foarte clar cand a spus ca familia era importanta.Oare le-am aratat tuturor o lipsa de respect prin modul in care am reactionat?Oare Edward e suparat pe mine,e posibil sa ma urasca?

Treapta din varf a scartait si eu m-am nelinistit deoarece melodia s-a oprit la mijlocul unei note.Si-a aplecat capul si s-a uitat la mine si eu doar am stat acolo,panica crescand in mine vazand expresia lui nervoasa.Expresia lui s-a imblanzit dupa un moment si mi-a aratat sa vin si sa ma alatur lui,ceea ce m-a surprins putin.El nu parea a fi suparat pe mine,poate doar putin iritat.M-am asezat langa el si el isi termina melodia bantuitoare,in final cantand alta pentru mine.A doua era frumoasa,atat de puternica si emotionala,plina de iubire si fericire si intrebare.Era uimitor cat de multa emotie poate un cantec sa exprime,cate sentimente poti arata doar prin a apasa niste clape.Era cantata toata dragostea pe care o simteam pentru Edward si eu m-am aplecat pe el,doar simtindu-i caldura si inhalandu-i mirosul,pentru un moment simtind din nou acea siguranta dupa care tanjeam.

Dar desigur,nu va rezista.El a terminat cantecul si mi-a soptit dulce,provocand durere inimii mele.Era probabil irational din partea mea sa cred ca el nu ma mai vrea,dar inca imi era atat de teama sa nu se destrame tot,atat de teama sa nu-l pierd.Insemna foarte mult pentru mine si niciodata nu mi-a mai pasat de nimic atat de mult cat imi pasa de el.S-a aplecat sa ma sarute dupa un moment si inima incepu sa-mi bata repede cu anticipare.Buzele lui rau intotdeauna atat de fine,gura lui mentolata si dulce,cu o respiratie calda.Sa-l sarut era minunat,chestia mea preferata.Dar inainte ca buzele noastre sa se atinga,treaba din spatele nostrum scartai si eu am inghetat,inima aproape oprindu-se din cauza fricii.Edward s-a tras reede,furie si teama trecand pe fata lui,si s-a intors pentru a se uita la scari.M-am intors si am vazut-o pe Esme stand acolo,uitandu-se la noi.Nu o stiam destul de bine ca sa fiu in stare s-o citesc ca sa stiu ce reactive avea,ce credea sau cate a vazut.Am sarit repede,luandu-mi ceva de baut si practic fugind inapoi in camera mea.

Si acolo stateam,tremurand si conduza si deodata amintindu-mi ca trebuia sa ma apuc de cina,deoarece acela era motivul pentru care am mers jos.Eram complet scoasa din joc,facand greseli in stang si in dreapta.Am realizat ca probabil ar fi un miracol daca as trece de ziua asta fara a-l forta pe Dr.Cullen sa ma bata sau sa ma lege de pat,deoarece continuam sa fiu intoarsa pe dos.Daca as fi facut asta in Phoenix probabil eram legata de un stalp de la veranda si batuta cu o curea pana cand intregul corp imi sangera si eram acoperita de urme rosi.M-ar fi lasat acolo,Dumnezeu stie pentru cat timp,sangerand.

Am cam stat pe tusa in ultima vreme,am realizat asta.M-am asigurat ca totul era in ordine in casa,dar niciodata nu am facut altceva inafara de asta.Nu era specific mie – eu intotdeauna am fost meticuloasa.Dr.Cullen nu a spus nimic in legatura cu asta deoarece il hraneam cat era aici si aveam grija sa nu fie dezastru in casa.Avea haine curate,ii schimbam asternuturile in fiecare miercuri ca de obicei asa ca nu avea nici un motiv de a se plange.Daca mi se spunea sa fac ceva,faceam,si i-am respectat regulile in cea mai mare parte…singura regula pe care am incalcat-o era acea regula care spunea as nu avem secrete.Eram loiala familiei lui,cum mi-a ordonat,si voi ramane asa dar imi era foarte clar ca insusi Dr.Cullen avea secrete,asa ca nu trebuia sa-l mint.Sincer nu stiu ce as face daca ar veni la mine si m-ar intreba daca eu si Edward avem o relatie romantic.Imi voi tine oare secretul si-l voi minti,sau ii voi spune adevarul,riscand sa ne desparta?Presupun ca niciodata nu voi stii ce voi spune pana cand se va intampla.

S-a auzit o mica batatura la usa mea dupa un moment si inima incepu sa-mi bata repede si atat de tare incat aproape trimitea vibratii prin tot corpul meu.Mi-a venit greata din cauza nervilor,stomacul meu era intors pe dos si era slab.Am realizat ca faptul ca nu am mancat seara trecuta nu ma ajuta sa-mi mentin puterile.M-am ridicat atunci cand se auzi din nou si m-am dus la usa,punand mana pe clanta,prinzand-o cu o mana tremuranda.Am apasat-o si am deschis-o,alarma sunand in sistemul meu cand am vazut-o pe Esme stand in hol.Un zambet mare ii curba buzele si eu doar am stat acolo,uitandu-ma la ea,nesigura de ce sa fac.Parea atat de inofensiva,chiar blanda,dar uitandu-ma la ea imi amintea de trecut.

“Pot vorbi cu tine pentru un moment? “ intreba ea incet.Am incuviintat ezitant,neavand vreo idee despre ce vroia sa-mi vorbeasca dar stiam ca nu puteam sa-i spun nu si sa-i inchis usa in nas.M-am dat la o parte si ea intra in camera,uitandu-se in jur inainte sa se aseze pe patul meu.Postura ei era relaxata,complet opusul lui Rosalie cand a venit aici sa vorbeasca cu mine.Intreaga dispozitie a lui Esme era de usurare,si probabil si eu as fi linistita in preajma ei daca nu-mi era atat de familiar din acele vremuri sinistre.

Ea puse mana pe locul de langa ea,zambind,indicandu-mi unde ar trebui sa stau.M-am dus si ezitant m-am asezat jos,muscandu-mi buza.Incercam sa-mi opresc mainile din tremurat ca sa nu-mi vada frica,vrand sa par puternica si nu atat de vulnerabila.

“Vroiam sa iti spun o poveste,ai fi de accord?” intreba incet dupa o secunda.M-am uitat la ea,putin surprinsa,dar am dat din cap.Ea zambi din nou si acolo era acea stralucire din ochi,putina compasiune.Imi amintea de Edward,acea privire din ochii ei,rabdarea si intelegerea si mi-a luat putin din grija.

“Bine.Sa vede,de unde sa incepem” spuse ea,incruntandu-se.”Presupun ca ar avea sens s-o luam de la inceput”

Ea s-a uitat la mine si am incuviintat,neavand vreo idee despre ce poveste vroia sa-mi spuna dar nu vroiam sa par ca nu o ascultam sau ca nu eram interesata.Ea incuviinta in raspuns,oftand.

“Inapoi in anii 70 problemele plateau in aer,un razvoi subteran intre organizatii.Lupta s-a intins peste tot in tara,nu era doar centrata in Chicago,desi Chicago clar nu era un loc sigur in acel moment.Case care ofereau siguranta era aranjate in jurul tarii si barbatul isi trimitea familiile acolo,incercand sa-i scoata din linia focului.Aceasta casa a fost una din ele,aici ne-a trimis tata”

Ea facut o pauza si s-a uitat la mine,presupun ca vroia sa vada daca ascultam sau nu.Am incuviintat si ea continua.

“Aveam in jur de 11 ani pe atunci,si aici i-am intalnit pe Alec si Jane.Tatal lui era in aceeasi organizatie cu tatal meu si au fost trimisi aici pentru a fi in siguranta.Mama i-a supravegheata,deoarece mama lor a refuzat sa fie trimisa departe de casa ei.Nu stiu daca ai avut ghinionul de a o cunoaste pe Doamna Evanson,dar era atat de egoista.O femeie oribila”

Am zambit,deoarece am avut ghinionul de a o cunoaste nu cu mult inainte ca Charles sa preia casa Swan.A venit sa i-a cina cu Jane si nu a facut nimic altceva decat sa ma ridiculizeze tot timpul.Niciodata nu a avut un lucru dragut de spus.”Oricum,eu si Carlisle am urat-o pe Jane chiar de la inceput.Era o persoana mica si diabolica,intentionat strica lucruri si cauza problem,fura de la oameni.Se distra ranind oamenii,si inca o face.Sunt sigura ca poti afirma asta” spuse ea.S-a uitat la mine asteptand si eu am incuviintat,confirmand.Ea incuviinta in raspuns,oftand.”Alec era aproape opusul lui Janie.Asa ii spuneam noi pe atunci,Janie…in final a primit porecla Janie Nebuna,si inca o numesc asa prin organizatie.Sotul meu se distreaza pe seama asta.Dar,oricum,am inceput sa fiu partinitoare cu Alec.Era tipul de persoana care niciodata nu se baga in vreo problema,intotdeauna se tinea la distanta si tinea totul pentru el.Era tacut,abia daca vorbea.Defapt,atunci cand l-am cunoscut,eu si Carlisle am crezut ca e mut deoarece nu a scos un cuvant timp de cateva zile”

A facut o pauza,oftand.”Imi amintesc ca intr-o zi eram la rau si ne jucam si Janie a inceput sa arunce cu pietre,lovindu-ma cu ele.Alec doar a stat in spate si ne-a privit,cu o expresie neutral de parca nu era constient de ce se intampla.Am crezut  ca Alec  era partinitor si o lasa pe sora lui sa scape cu tot ce facea.Carlisle nu a suportat asta si a devenit protective asa cum face de obicei si a incercat s-o opreasca,dar ea nu a ascultat si a continuat sa  arunce cu ele.Asa ca Carlisle a luat o piatra mare si a aruncat-o spre ea,lovind-o direct in fata.A inceput sa planga si a fugit in casa,spunand cat de rau a fost Carlisle cu ea si cum a lovit-o fara motiv.Mama s-a suparat,deoarece piatra pe care a aruncat-o Carlisle a lasat urma,si a luat o curea de-a tatei,intentionand sa-l loveasca pe Carlisle.Mama nu era o femeie rea,dar nu avea nici o problema cu a ne bate daca faceam ceva rau.Am incercat sa-i spun ca nu era vina lui Carlisle dar ea m-a ignorant,deoarece era obisnuita ca noi sa fim uniti.Intotdeauna ne aparam unul pe celalalt,eu si fratele meu.Ea a dus cureaua in spate si era pregatit s-o duca in contact cu Carlisle cand Alec vorbi.A fost asa dintr-o data si ne-a uimit pe toti,deoarece avea o voce atat de calm si condamnatoare.Acel baiat micut nu a spus un cuvant timp de cateva zile si prima oara cand si-a deschis gura a vorbit cu autoritate.A spus Nu cred ca ar trebui sa-l lovesti si mama a inghetat si a intrebat de ce.Alec a spus ca Carlisle incerca doar sa-si protejeze familia si  o persoana nu ar trebui niciodata sa fie pedepsit pentru ca si-a aparat familia.Mama doar s-a uitat la el pentru un moment inainte sa-i dea drumul lui Carlisle”

Ea rase usor,dand din cap.”Si acesta e sotul meu.Isi vede de treburile lui,rar intervine,dar cand vorbeste asculti.Nu e atat de lipsit de inima precum pare,dar isi arata logica nu sentimentele si le da oamenilor oportunitatea de a-si duce singuri bataliile,sa rezolve problemele singuri inainte ca el sa intervina.Si nu ii place sa intervina,asa ca nu o va face pana cand simte ca nu exista alta optiune”

Ea ofta.”Probabil te intrebi unde vreau sa ajung cu asta,nu?” intreba ea,uitandu-se la mine.Am incuviintat ezitant si ea zambi plina de simpatie.”Stiu ca ma recunosti,ca m-ai vazut in Phoenix la resedinta familiei Swan si de aceea ai fost atat de speriata ieri cand am intrat.Dar vreau sa stii ca nu sunt ca si ei,ca sotul meu nu e ca si ei.Noi,de asemenea,avem de-a face cu oameni cu care nu vrem,cateodata afisam niste masti,ranjind si rabdand de dragul aparentei.Vreau sa stii ca am facut tot ce am putut atunci ca sa tea jut,deoarece stiam cum e Janie.Dar sotul meu,nu simtea ca era rolul lui de a te lua de acolo,nu simtea ca ar trebui sa intervenim.Dar vreau sa stii ca te supraveghea,deoarece asta face el.El priveste.Si cand a aflat ca Janie a ajuns la limite si vroia sa dispari,el a vorbit si i-a spus ca nu ar trebui sa te omoare deoarece simtea ca va continua.Si cum am spus,cand el vorbeste,lumea asculta…chiar si vrajitoarea aia de sora a sa”

M-am uitat la ea surprinsa si ea zambi.”Daca as putea sa-l fac sa vorbeasca mai des,am fi in afacere,dar asta e sotul meu.Asta intelegi atunci cand te incurci cu un om care a crescut in aceasta viata.Au decaderi,se rezuma la violenta si fac chestii neplacute uneori,lucruri de care cele mai multe femei ar fi rusinata daca le-ar face sotii lor,dar nu si noi.Noi intelegem ca e tiparit in ei,asa cum unele lucruri sunt tiparite in noi.L-am acceptat pe Alec asa cum e ,niciodata nu am incercat sa-l schimb.Elizabeth era la fel,nu a fost mereu fericita cu viata lui Carlisle dar a indurate asta deoarece il iubea.Ea l-a acceptat asa cum era,cum sunt sigura ca tu il accepti pe Edward”

Ochii mei se marira atunci cand l-a mentionat pe Edward,alarma pornindu-se in mine.Nu eram sigura de cum sa reactionez,ce sa spun la asta sau mai exact unde vroia sa ajunga cu acea declarative.Stia despre noi,si-a dat seama?A vazut mai mult decat am crezut?Am incercat sa-mi pastrez expresia neutral ca sa nu dezvalui nimic in caz ca nu sita,dar ea s-a uitat la mine asteptatoare,clar vrand un raspuns.

“Ii accept pe toti baietii Cullen asa cum sunt” am spus ezitant.A ras la declaratia mea si a dat din cap.

“Sunt sigura de asta,Isabella” spuse ea,parand amuzata.”Nepotii mei sunt niste copii minunati,sunt binecuvantata sa-i am in viata mea.Si stiu ca teribil de gresit din partea mea sa iau parti,dar trebuie sa marturisesc ca sunt de partea celuia care sta jos in viata pianului.Are un suflet bland sub armura pe care o poarta,si e placut sa vezi pe cineva care poate intra pe sub ea.”

Am incuviintat,inima batandu-mi nebuneste.Nu vroiam sa-i dau nici o confirmare verbal,dar era clar din cuvintele ei ca si-a dat seama.”El e…dragut” am spus in final.Zambetul ei  crescu.

“Da,este” spuse ea.S-a uitat la mine pentru un moment,cu o expresie blanda si plina de iubire.Era uimitor s-o vad uitandu-se la mine asa,si am realizat ca daca nu m-as fi panicat as fi realizat ca nu e precum Charles si Jane.”Destul despre Edward,deoarece sunt sigura ca nu i-ar placea daca ar stii ca vorbim despre el.E putim cam temperamental,stii tu” spuse ea jucaus.Am zambit si am incuviintat.”Oricum,inapoi la subiect.Vreau doar sa stii ca nu iti vreau raul,si nu vreau sa ma plasezi la acelasi nivel cu acele creature salbatice din Phoenix,deoarece nu-i plac mai mult decat o faci si tu.Te inteleg complet daca inca te simti inconfortabil in preajma mea,deoarece eram la curect cu ce trebuia sa suporti si nu am facut nimic in legatura cu asta,dar vreau sa stii ca vroiam sa fac.Era pur si simplu inafara puterilor mele.Am facut ce am putut face eu  personal si simt ca ceea ce a trebui sa induri e complete gresit si de neiertat.Ok?”

Am incuviintat.”Inteleg.Si imi pare rau pentru felul in care v-am tratat si cum am raspuns la prezenta dumneavoastra.” am spus usor,simtindu-ma prost pentru cum am reactionat.Ea zambit si a dat din umeri.

“E in regula.Doar ca nu vroiam ca sarbatoarea ta sa fie distrusa din cauza prezentei mele aici.Vreau sa te simti bine,deoarece stiu ca niciodata nu ai sarbatorit Craciunul inainte” spuse ea.Am zambit,simtindu-ma recunoscatoare.Esme era cu siguranta o persoana draguta,asa cum a spus Edward,si era clar ca nu am reactionat cum trebuia.

“Multumesc.Ca mi-ati spus toate astea” am spus.Ea incuviinta,intingandu-si mana si ciufulindu-ma.M-am nelinistit putin,deoarece parea matern si imi amintea inca o data de vina pe care o simteam pentru ca nu eram cu mama.Puteam sa mi-o imaginez stand la acea fereastra,singura,uitandu-se la decoratiile de Craciun si fiind disperata sa se alature.”Pot..uh..pot sa va rog ceva?” am intrebat dupa un moment.Ochii ei se marira de surpriza si incuviinta entuziasmata.

“Desigur ca poti” spuse ea.Am zambit datorita bucuriei ei.Era ciudat ca faptul ca vroiam sa o rog ceva o facea sa reactioneze asa.

“Ati fost in Phoenix in ultima vreme?” am intrebat.M-am uitat la ea imploratoare,disperata sa stiu cum era mama mea dar o parte din mine se temea de raspuns.Ea zambi trist.

“Eu nu am fost,dar am auzit de la Carlisle ca mama ta o duce cat de bine poate,data fiind situatia.” spuse ea usor,clar stiind de ce intrebam.Mi-a luat un moment pana sa-mi dau seama de cuvintele ei si m-am incruntat.

“Cr.Cullen a fost in Phoenix?” am intrebat surprinsa.Ea incuviinta.

“O data,din cate stiu.El si Alec au fost impreuna” spuse ea.Am incuviintat si am clipit de cateva ori,complet uimita.Nu puteam sa neg ca ma durea putin,stiind ca Dr.Cullen a fost in Phoenix si a vazut-o pe mama,dar am realizat cat de irational din partea mea era sa fiu ranita de asta.Nu aveam nici un motiv sa-mi spuna de asta,nu avea nici o obligatie fata de mine.Era stapanul meu si eu eram sclava lui cand venea vorba de asa ceva,si nu puteam sa permit emotiilor mele sa fie prinse in asta.

“Multumesc,ca mi-ati spus” am spus incet.

“Desigur” spuse ea.A stat acolo pentru un moment si s-a uitat la mine,privirile pe care mi le dadea ma faceau sa ma simt inconfortabil.”Ar trebui sa merg sa incep sa pregatesc cina” spuse ea in final.Am marit ochii de soc si am sarit repede,alta tura de panica trecand prin mine.Am uitat complet de cina,din nou.

“Oh,nu,imi pare rau,trebuia sa ma apuc deja!!” am spus repede,sperand ca nu vor fi prea suparati.Ea rase si m-am uitat la ea confuza,nesigura de ce reactiona asa.

“Relaxeaza-te,micuto.Cina de Craciun e treaba mea.O fac in fiecare an.Defapt,abia astept” spuse ea.

“Poftim?” am intrebat,clipind de cateva ori.Am auzit fiecare cuvant pe care l-a spus dar era putin cam greu sa cred.Ea zambi,dand din cap.

“Am spus ca cina e treaba mea astazi.Treaba ta e sa fi tu insati si sa te distrezi.Crezi ca te poti descurca?” intreba ea.M-am uitat la ea pentru un moment inainte sa incuviintez ezitant,inca putin luata prin surprindere.Ea zambi si se ridica,intingandu-se si lovindu-ma usor peste spate.”Bine.Ne vedem jos”

A mers la usa si m-am uitat la ea in timp ce pasea in hol,disparand in raza mea vizuala.Am stat acolo si m-am uitat la podea,complet uimita de tot si incercam sa absorb tot.Am auzit o usa dupa un moment si m-am uitat ca sa-l vad pe Edward iesind cin camera lui,tinand un cadou un mana.El ingheta si se uita la mine,parand putin ingrijorat.

El s-a uitat pe hol inainte sa-l traverseze si sa intre in camera mea.El s-a intins si a trantit usa in spatele lui,scotand un sunet atat de puternic si peretii au vibrat.El a aruncat cadoul pe canapea si a venit direct spre mine,fara nici o ezitare.Miscarile lui bruste m-au luat prin surprindere si am facut cativa pasi in spate pana cand genunchii mei au lovit patul.Reactia mea nu l-a facut sa se opreasca,si in momentul in care ajunse la mine isi puse bratele in jurul meu si isi presa buzele peste ale mele cu putere.Am cazut pe spate pe pat si el a cazut peste mine,saruntandu-ma.Respiratia mea deveni greoaie atunci cand limba lui intra in gura mea,incalcindu-se cu limba mea cu disperare,si eu m-am intins si l-am prins de par.El a marait si a adancit sarutul chiar mai tare atunci cand mi-am bagat mana in parul lui de bronz putin dezordonat.El imi luase buza in gura lui si incepu s-o suga inainte s-o muste putin.M-a uimit putin,deoarece parea animalic,reactia lui fiind aproape primitiva.M-a simtit tensionata din cauza surprizei si s-a indepartat instantaneu.

“Imi pare rau” spuse el,cu o voce tremuranda.Am marait usor,sunetul vocii lui trimitand fiori prin corpul meu.Am fost luata putin prin surprindere de comportamentul lui dar nu era o reactive negative.Defapt,am simtit dintr-o data o dorinta atat de tare pentru el,pielea mea piscandu-ma din cauza electricitatii,corpul meu incalzindu-se din cauza dorintei.

“Sa nu-ti para rau” am spus.”Sunt doar surprinsa”

“Bine” spuse el,aplecandu-se la gatul meu si incepand sa aseze saruturi pe el.Am marait si mi-am lasat capul pe spate ca sa-i dau mai mult acces.”Esti bine?Am fost ingrijorat” respira el pe gatul meu,respiratia lui lovindu-se de locurile ude de pe gatul meu.Am tremurat si am simtit acea umezeala curgand intre picioarele mele.

Am oftat.”Sunt bine,am fost doar coplesita.” am spus.El spuse “aham” pe gatul meu in raspuns,vibratia buzelor lui cauzand electricitate care curgea prin corpul meu.

“Cred ca stie” spuse el incet,ridicandu-si gura si sarutandu-ma pe maxilar.Nu a trebuit sa specific,stiam despre ce vorbea.

“Stiu ca stie.A vorbit putin despre asta,dar…uh…” am facut o pauza in timp ce mi-a muscat putin barbia inainte sa-si preseze buzele peste ale mele,cu putere.L-am sarutat inapoi cu fiecare strop de pasiune pe care-l aveam,punandu-mi mainile in jurul lui.Si-a presat corpul peste al meu si am simtit taria din pantalonii lui.

“La naiba” spuse in final,indepartandu-se de gura mea,respirand greoi.Trecu la barbia mea din nou.”Nu e nimic ce putem face acum.Nu stiu daca ii va spune ceva tatalui meu dar daca o face,ne vom descurca noi”

Am incuviintat in raspuns.”Nu parea suparata in legatura cu asta” am spus,incercand sa respir putin.Edward ofta si s-a ridicat.I-am dat drumul si el se intoarse,stand pe pat langa mine.

“Mda,stiu.Si Doamne,imi pare rau ca te-am atacat asa dar mi s-a parut o vesnicie de cand nu te-am mai sarutat” spuse el.Am ras,intorcandu-ma pe o parte pentru a-i vedea fata.El se intoarse ca si mine si zambi,aplecandu-se ca sa lase un sarut inocent pe buzele mele.

“Nu trebuie sa-ti ceri scuze.Mi-a placut” am spus.El ridica sprancenele si ranji.

“Chia rasa,acum?Hmm” spuse el,ridicandu-si degetul aratator si trecandu-l peste buza mea.Era putin umflata din cauza puterii cu care m-a sarutat.

“Poate vom recupera in seara asta.Dar acum probabil ca ar trebui sa mergem jos,stiu ca tata e probabil treaz si vor vrea sa despachetam cadouri si chestii”

Am incuviintat ezitant si m-am ridicat,putin nelinistita.Eram putim cam neobisnuita cu Craciunul,anxietatea curgand prin mine.Nu-mi era teama s-o vad pe Esme din nou,mai ales dupa ce ea a fost aici personal ca sa ma asigure ca nu-mi vrea raul,dar eram putin cam speriata ca familiei nu-i va placea cadourile de la mine si imi era putim cam frica sa deschis cadourile de la ei.Parea gresit dintr-un motiv,ei sa-mi dea mie chestii,si uram sa fiu in centrul atentiei.

Edward se ridica de pe pat,stand in picioare si intingandu-se.”Vreau sa-l deschizi pe al meu aici” spuse el,mergand spre canapea si luand cadoul pe care-l arunca atunci cand veni.El veni inapoi spre mine si s-a sezat pe pat langa mine.Imi daduse o cutie mica si eu am luat-o cu grija,nervii mei reationand si mainile tremurandu-mi.Mi-am dus buza inferioara in gura,muscand-o,dar m-am strambat putin deoarece era umflata.M-am uitat la Edward si el zambi.”Doar deschide,nu e ce sti eu ce”

Am incuviintat si mi-am indreptat privirea spre cadou.Era greu sa gasesc un loc de unde sa incep,deoarece a folosit foarte multa banda ca s-o impacheteze.El rase,clar amuzat,si eu am ras deoarece era chiar o foarte mare risipa de banda si hartie pe care a folosit-o dar nu-l voi critica.Cum a spus Esme,il accept pe Edward,cu defecte si toate.Am gasit in final o bucata pe care am putut s-o prind si am inceput sa desfac hartia de impachetat,punand-o pe pat langa mine.Dupa ce hartia a fost luata si am vazut locul de deschidere al cutiei si am deschis-o cu grija,uitandu-ma inauntru.M-am incruntat confuza pentru un moment inainte ca ochii mei sa se mareasca de soc cand am realizat ca era un iPod precum a lui Edward.M-am uitat la el surprinsa si el zambi.

“Astea trebuie sa fie scumpe” am spus uimita ca a cheltuit atat de multi bani.El isi dadu ochii peste cap,intingandu-se si luand cutia de la mine.

“Prima regula a Craciunului,Tesoro.Niciodata nu intrebi cat a platit cineva pentru chestii” spuse el,luand iPodul din cutie.El veni mai aproape de mine si zambi.”Si nu,nu a fost scump asa ca relaxeaza-te.L-am incarcat cu muzica pentru tine,chestii  care am presupus ca-ti plac din moment ce le-ai ascultat in masina mea,si Alice m-a ajutat sa aleg niste melodii pe care le asculta fetele.Oricum,poti sa stergi ce nu iti place.Am vrut sa-ti cumpar bijuterii dar stiam ca ar fi cel mai mare steag rosu din lumea daca umbla prin casa purtand diamante si tata primeste facture de la card si vede o achizitionare mare din partea mea la Tiffany`s sau ceva in gen.Dar muzica inseamna mult pentru mine si m-am gandit ca ai vrea sa asculti in timp ce faci curat si chestii,stii tu…”

M-am uitat la el socata in timp ce vorbea si am realizat ca era nelinistit in legatura cu cadoul.Era uimitor dar ma facea sa ma simt mai bine,stiind ca nu eram eu singura nelinistita in legatura cu asta.El umbla cu iPodul si eu m-am intins,punand mana pe el.El tacu si se uita la mine,cu putina teama in ochi.Am zambit si a parut ca cea frica a disparut din moment ce mi-a zambit.

“Multumesc.E perfect” am spus.El isi dadu ochii peste cap dar zambi in continuare,clar incantat ca eram fericita.

“Nu e ceea ce mi-ar placea sa-ti dau,dar…”incepu el.M-am intins si mi-am pus degetul aratator peste buzele lui,aducandu-l la tacere.El tacu si m-am aplecat,luandu-mi degetul si apasandu-mi buzele peste ale lui.

“E perfect” am soptit pe gura lui,deoarece chiar era.Era atat de specific lui Edward.Muzica insemna mult pentru el si incerca sa imparta acea parte a lui cu mine,si asta insemna mult pentru mine.

M-am indepartat,luand iPodul din mainile lui si asezandu-l langa mine.M-am ridicat cu grija si m-am dus la cealalta parte a patului ,ezitand.Nervii mei se jucau din nou cu mine si am reconsiderat ce urma sa fac,stiind ca nu trebuia si el nu stia de asta.Dar el s-a aratat in fata mea de doua ori azi,dandu-mi un cadou care era sacru pentru el precum muzica de ambele dati,si vroiam sa returnez acel gest.

El se uita la mine sceptic,clar nesigur de ce vroiam sa fac.Am zambi.”Eu,uh..am desenat ceva” am spus usor.Ochii lui se marira de surpriza inainte sa ranjeasca,fata lui practic luminandu-se.Imi facu inima sa bata ma tare,nelinistea mea daca-i placea sau nu crescand.

“Credeam ca ai uitat” spuse el.Am zambit si am dat din cap.

“Eu nu uit niciodata,Edward” am spus.El chicoti si incuviinta,trecandu-si mana prin par.

“Voi tine asta in minte atunci cand o voi da in bara,deoarece se va intampla candva” spuse el jucaus.Am zambit si am deschis sertarul de pe marginea patului,scotand acea foaie alba.Am inchis sertarul si m-am uitat la desen,tinandu-l i asa fel incat sa nu-l vada.Am inceput sa-mi musc buza,mana tremurandu-mi din nou in timp ce ma uitam la el.

“E,uh..adica,nu e minunat” am spus nelinistita.El ofta.

“Sunt sigur ca e frumos,iubito” spuse el usor.M-am uitat la el si i-am vazut expresia blanda,intelegatoare,dar ochii lui dansau in nerabdare.Am oftat,resemnandu-ma stiind ca acum nu mai era cale de intoarcere,s i-am dat hartia.El ranji si o lua repede,intorcand-o si uitandu-se la ea.Am-am asezat cu grija pe pat,uitandu-ma el si am vazut cum ochii lui se marira in timp ce se uita la desen.

Simteam greata in stomac si am inghitit de cateva ori,incercand sa ma lupt cu nelinistea inainte sa ma forteze sa fug in baie si sa vars.Pe langa mama mea,nimeni nu a vazut ce desenam.Mama intotdeauna spunea cat de talentata sunt dar era mama mea,nu trebuia ea sa spuna chestii ca alea?Imi era teama ca spunea lucrurile alea doar ca sa ma faca sa ma simt mai bine cand in realitate eram lipsita de talent.

Era tacut,aproape prea tacut in timp ce se uita la ea.Am oftat si am inchis ochii,regretand ca i-am dat-o.Tot ce am vazut atunci cand am desenat-o au fost imperfectiuni,dar tot ce vedeam vreodata erau imperfectiuni.Desenul parea plan,dar si atunci pare ape langa subiect.Eram nehotarata in a desena diferite lucruri precum el sau masina lui sau pianul lui,dar astea inainte sa ma hotarasc sa ma desenez pe mine.Parea gresit in acel moment,aproape in van,dar el mi-a dat o poza cu el si eu am decis sa fac la fel.

Dar acum..acum cand el se uita atat de intens la el,ma razgandeam in legatura cu acea decizie.

“Isuse Hristoase” spuse el dupa un moment,in vocea lui simtindu-se socul.Mi-am deschis ochii si m-am uitat la el intens,ochii lui fiind mari si pe fata lui fiind o expresie serioasa.M-am incruntat.

“Ti-am spus ca nu e bun” am spus,cu o voce tremuranda.El  se incrunta pentru un moment inainte sa-si mareasca ochii din nou.

“La naiba,Bella,e minunat!Sunt fara cuvinte si tu crezi ca e urat?E uimitor.Ai talent!” spuse el.M-am uitat la el pentru un moment.

“Serios?” am intrebat ezitant.El rase,uitandu-se la desen si trecandu-mi mainile prin par.

“Da,serios.Asta e cel mai minunat lucru pe care l-a facut cineva pentru mine,cel mai bun cadou din totdeauna.Esti cu adevarat uimitoare,trebuie sa vezi si tu asta” spuse el.

Am clipit de cateva ori si am simtit cum ochii se umpleau de lacrimi.”Eu,uh..” am inceput,cumva uimita de reactia lui intensa.”Vroiam sa-ti desenez masina” am soptit,nesigura de ce sa spun,simtindu-ma putin coplesita de reactia lui.

“Si sunt sigur ca ar fi fost la fel de bine,dar asta e perfect.Ti-am spus ca te vreau pe tine de Craciun si tu mi-ai oferit ce am vrut.Nu mi-as putea imagina o chestie mai buna de desenat.E al naiba de frumos.Tu esti al naibii de frumoasa.” spuse el.El puse hartia pe pat si s-a aplecat,punandu-si palm ape obrazul meu si apasandu-si buzele pe ale mele.El ma saruta usor si dulce,un sarut plin de dragoste si adoratie.Mi-am inchis ochii si am gemut in gura lui,caruia i-a raspuns cu un gemut de-al lui.

“Ar trebui sa mergem jos” spuse el in timp ce se indeparta de mine.Mi-am deschis ochii si m-am uitat la el.Nelinistea mea crescu atunci cand a spus sa mergem jos,dar el zambi ceea ce paru sa ma linisteasca.Am incuviintat si ne-am ridicat,mergand spre usa.El facu o pauza pe la mijlocul drumului si se intoarse,luandu-si poza.A traversat holul si a intrat in camera lui,punand-o pe birou.”O pun in rama” spuse el facandu-mi cu ochiul in timp ce venea spre mine.M-am inrosit si am zambit,uimita de cat de mult ii placea,si el chicoti.Am mers spre scari si l-am urmat ,tinand putina distanta intre noi.

A ajuns la al doilea etaj si am auzit un strigat puternic,ceea ce ma facut sa inghet.Edward ingheta si el si striga “La naiba” tare,inainte ca o forma sa apara si sa intre in el.M-am uitat socata cum Emmett a intrat in el,aruncandu-l la podea,razand.Edward marai tare atunci cand lovi podeaua cu un zgomot si Emmett ateriza pe el.”Buon natale,fratioare!” desclara Emmett,vocea lui plina cu entuziasm.

“Du-te dracului,da-te jos de pe mine”striga Edward.Exista amuzament in voicea lui asa ca stiam ca nu era suparat sau ranit.Am mai facut cativa pasi si am auzit un chicotit din capatul holului.M-am uitat si l-am vazut pe Dr.Cullen aplecat pe jumatate afara din camera lui,imbracat casual cu niste pantaloni si o camasa descheiata la cativa nasturi de sus si cu manecile indoite.Avea mainile peste piept si dadea din cap,dar era clar amuzat.

“Emmett,nu-l rani pe fratele tau.Va fi toata ziua nervos daca va fi ranit si nu se va putea juca in zapada” spuse Dr.Cullen.Am ridicat o spranceana si baietii s-au oprit din bataie,amandoi inghetat si uitandu-se la Dr.Cullen.

“Zapada?” au intrebat amandoi deodata.Am ras cand amadoi au strigat “Jinx!” din nou impreuna.Dr.Cullen rase,la fel facu si Emmett.

“Eu am spus primul” striga Emmett.Edward marai.

“Ba nu,la naiba!Si da-te jos depe mine!” spuse el,eliberandu-si mana si lovindu-l pe Emmett in stomac.Emmett marai si se prabusi peste Edward,ceea ce-l facu sa maraie mai tare din cauza greutatii.

“Wow,ce se intampla aici?” intreba Jasper,facand cativa pasi spre el.El se uita sceptic la fratii lui,deoarece Emmett era inca peste Edward si Edward spunea injuraturi la nimereala.

“Evident ca fratii tai nu au stiut ca a nins” spuse Dr.Cullen,dand din umeri.Capul lui Emmett tasni in sus la auzul acelui cuvant si in final s-a ridicat de pe Edward.Si-a intins mana pentru a-si ajuta fratele,dar Edward se ridica singur.

“Chiar a ninst?” intreba Emmett,cu o voce plina de speranta.Edward ranji si se uita la mine.

“Da” spuse simplu Dr.Cullen.Emmett s-a uitat la el de parca nu-l credea dintr-un motiv anume si Dr.Cullen isi dadu ochii peste cap.”Du-te si uita-te daca nu ma crezi”

Emmett fugi pana la scari,sari pe balustrada si aluneca pe ea.Jasper dadu din cap si merse in camera lui,chicotind.”Jur,nu stiu ce e cu baiatul ala uneori” spuse Dr.Cullen.Am ras si Dr.Cullen se uita la mine,zambind si dand in cap.El se uita la Edward,zambind,inainte ca ochii lui sa se intoarca la mine.”Buon natale.Craciun fericit amandurora.”Primul tau Craciun si prima ta  zapada,ce mai zi,nu?” intreba el uitandu-se la mine.

Am zambit si am incuviintat.”Craciun fericit si dumneavoastra,domnule.Si multumesc”

“Pentru?” intreba el,ridicand sprancenele.

“Ca m-ati inclus si pe mine” am spus.El zambi.

“Desigur,dolcezza,nu ar putea fi altfel” spuse el usor.El se intinse si ma atinse pe spate,aproape intr-un mod patern,si s-a uitat inapoi la Edward inainte sa coboare scarile.Edward si cu mine am stat tacuti pentru un moment inainte ca el sa ofteze,trecandu-si mana prin par.

“Jur ca uneori e bipolar sau ceva in gen” sopti el.Am ras,dand din cap.

“Personalitate dubla?Dr.Jekyll si Mr.Hyde?” am intrebat.Edward chicoti,dand din cap.

“Ai dreptate.Isi schimba starea atat de repede incat ma ameteste” spuse el.”Cum ar trebui sa ti pasul cu asta?” .Am zambit si am dat din umeri.

“Presupun ca nu o faci.Ar trebui doar sa te bucur de Dr.Jekyll cat e aici si sa speri ca Mr.Hyde nu-si va face aparitia astazi” am spus.Edward zambi.

“Da,sa speram.Apropo,ai citit cartea sau ai vazut filmul,sau e doar ceva ce ai invatat de oe Jeopardy?” intreba el.

“Jeopardy” am spus,zambind.E uimitor cat de multe poti invata stand doar 30 de minute in fata televizorului.Edward chicoti.

“Stii care e primul nume a celui diabolic?” intreba el.Am dat din cap ezitant ca nu si el ranji.El se uita in jur repede,uitandu-se la scari sa se asigure ca nu vine nimeni si veni spre mine.Ajunse in spatele meu si s-a aplecat,buzele lui fiind langa urechea mea.”Edward” spuse el usor,aplecandu-se mai tare.Imi dadu parul la o parte si lasa un mic sarut pe gatul meu inainte sa-si adanceasca dintii in gat,nu destul cat sa ma raneasca,dar destul cat sa ma uimesca.Am tresarit si am strigat si el rase,tragandu-se.

El imi facut cu ochiul si se intoarse,aproape fugind jos.L-am auzit strigand din nou,alta injuratura,cand a ajuns la parter si Emmett rase imediat.Am dat din cap,complet uimita de comportamentul lui.Am inceput sa cobor scarile cand Jasper iesi din camera lui,inchizand usa in spatele lui.El zambi si veni spre mine,punand mana pe umarul meu si coborand scarile cu mine.

“Craciun fericit,domnisoara Isabella” spuse el.”Ai vazut zapada?”.Am zambit.

“Craciun fericit si tie Jasper” am spus.”Si nu.Defapt eu nu am mai vazut zapada niciodata.”

Ochii lui se marira de surpriza cand am ajuns la parter.”Atunci,va trebui sa corectam asta,draga mea” spuse el.Am inceput sa merg spre bucatarie dar el inca ma tinea,intorcandu-ma spre living.M-am uitat si am inghetat,ochii mei marindu-se de soc cand am privit fereastra cea mare.Intreaga curte din spate era imbracata in alb;singurul verde vizibil era crengile brazilor care se vedeau din cand in cand.Ma uitam cu soc,privind cum acele cercuri micute si albe venea din cer.”Rar avem parte de atat de multa zapada din cauza altitudinii.Frumos,nu-i asa?” intreba Jasper usor.

M-am uitat la fereastra,coplesita.Frumos era prea putin spus.Era uimitor si eu eram captivata,transfixata de cat de uimitor parea.Parea precum o scena dintr-un film sau o picture.”E perfect” am soptit,mergand spre fereastra.Mi-am pus mana pe sticla si m-am uitat afara cum cadea zapada inainte ca sa aud o voce dreasa in spatele meu.M-am intors si a vazut ca toata lumea se adunase in living in timp ce eu eram in transa,uimita de zapada.Toti se uitau la mine,expresiile lor fiind uimitoare.Toti zambeau,dar era putin ingrijorare si compasiune in ochii lor.Am ridicat o spranceana si am clipit de cateva ori,realizand ca lacrimile curgeau pe obrajii mei.Mi-am ridicat mana si le-am sters repede,zambind.Mi-am dres vocea,surprinsa de reactia mea.

“Imi pare rau” am spus,nefiind confortabila sa fiu in centrul atentie,simtindu-ma ca fac o scena.

“Nu trebuie sa iti ceri scuze,draga” spuse Esme repede.

“Da” spuse Dr.Cullen.”De ce nu incepem sa deschidem cadourile?

Emmett striga de entuziasm si eu am ras,deoarece parea entuziasmat de Craciun.Am observat ca toate cadourile erau dub pom si am realizat ca Edward le-a adus pe ale noastre jos,la un moment dat.M-am dus spre ei si m-am asezat pe canapea,nervii mei facandu-si aparitia.Edward s-a uitat la mine si a ezitat,dar a venit spre mine si s-a asezat langa mine.”Relaxeaza-te” sopti el.Am zambit si am incuviintat.

Dr.Cullen incepu sa inmaneze cadouri si eu am fost uimita cand am vazut ca a pus patru cadouri in fata mea.Am ridicat o spranceana confuza,deaorece Edward imi daduse deja cadoul lui.M-a lovit dupa un moment si mi-am deschis ochi mari,ingrozita.”Nu i-am luat lui Esme nimic” am spus incet catre Edward.El dadu din umeri nonsalant.

“Nu se asteapta la nimic” spuse el.Am oftat,simtindu-ma prost,dar stiam ca nu mai puteam face nimic acum.Am luat cadou de deasupra si m-am incruntat,citind eticheta.Am recunoscut numele lui Emmett si am zambit,uitandu-ma la el.El se uita la cadoul lui prin de entuziasm,parand atat de copilaos si prostut in acel moment.L-am vazut pe Dr.Cullen cu coltul ochiului si mi-am intoars capul spre el.El se uita la mine cu grija si zambi cand imi intalni privirea.I-am returnat zambetul dar mi-am mutat repede privirea,deoarece era putin cam ciudat cat de frumos se purta cu mine.

Am deschis cadoul de la Emmett si am inceput sa rad cand am vazut ca era un joc Shrek Monopoly.Stiam ce era Monopolu,deoarece Charles detinea variant originala,dar desigur ca Emmett luase Shrek deoarece ne-am uitat impreuna la filme.Emmett si uita la mine si ranji.

“Aia e ca sa se jucam noi doi,micuto.Oamenii astia te pot invata sa citesti,dar eu te voi invata cum sa folosesti banii si chestii” spuse el.Am zambit si l-am auzit pe Edward maraind.

“Tu esti ultima persoana care ar trebui s-o invete despre bani prin monopoly.Tu trisezi,jefuiesti banca” spuse el.Emmett rase puternic.

“Ba nu,esti doar suparat ca tu nu esti bun la el” spuse Emmett.Am chicotit si am pus jocul jos,multumindu-i repede lui Emmett.Cei doi au continuat sa vorbeasca despre monopoly,acuzandu-se unul pe altul de trisat si ca sunt ratati.M-am uitat la al doilea cadou,incruntandu-ma si citind numele lui Jasper.L-am deschis cu grija si am zambit cand am vazut o cutie plina cu suplimente pentru arta si tablete de scris si caiete de desen.M-am uitat la Jasper si am zambit,multumindu-i.El incuviinta si zambi.

“Cu mare placere” spuse el politicos.Am pus cutia jos si am luat al treilea cadou care avea numele lui Esme pe el.Am oftat si am inceput sa rup hartia,mult mai nelinistita decat cu celelalte.Am deschis cutia si m-am uitat la ea socata,uimita ca mi-a cumparat ceva atat de scump.Ea zambi dulce.

“M-am gandit ca ti-ar placea.Sunt sigura ca unul dintre baieti te poate invata cum sa folosesti aparatul foto si apoi poti printa pozele” spuse ea.Am incuviintat si am simtit cum lacrimile imi umpleau ochi,coplesita de generozitatea ei.Am soptit un multumesc,vocea mea intrerupandu-se atunci cand o lacrima curse pe obrazul meu.Edward se intinse si ma mangaie usor pe spate,uimitandu-ma deoarece tatal lui era in camera,dar am incercat sa nu reactionez.Credeam ca daca ma voi purta ca si cum nu ar fi fost ce stiu eu ce,Dr.Cullen ar lasa-o balta.Am pus cadoul lui Esme jos si l-am luat pe cel de la Dr.Cullen,care era destul de greu.L-am deschis si am clipit de cateva ori,surprinsa cand am vazut ca era plin cu carti.M-am uitat la Dr.Cullen si el zambi.

“Cele mai multe carti din biblioteca sunt vechi,asa ca m-am gandit ca ti-ar placea niste optiuni mai noi” spuse el.Am incuviintat,bucurata de faptul ca s-a gandit la asta si i-am multumit.El doar incuviinta in raspuns.

Toti au parut multumiti cand au desfacut cadourile de la mine.Trebuie sa admit,cumparaturile au fost destul de intimidante la inceput,dar o data ce m-am linistit si am realizat ca Edward nu ma va lasa singura intre straini m-am distrat.Nu am mai fost niciodata intr-un mall inainte asa ca am fost uimita cate lucruri bune de cumparat erau pe acolo,cate optiuni diferite.Era destul de uimitor,dar in acelasi timp coplesitor.El mi-a fost de mare ajutor,totusi,atat de rabdator si intelegator cu mine.Intreaga zi m-am simtit aproape normal,precum o fata simpla de 16 ani in oras cu iubitul ei,bucurandu-ma de lucrurile mici pe care le putea oferi viata.Si el m-a tratat precum iubita lui toata ziua,sarutandu-ma si imbratisandu-ma si constant linistitindu-ma.Nu am realizat inainte,dar am fost intr-o nevoie disperata de asemenea atentie din partea lui.Desi stiam ca trebuie sa fim grijulii pe langa tatal lui,o parte adanca din mine era ranita cand el se purta atat de rece si distant,constant indepartandu-se de mine.Nu a facut asta in timp ce eram la cumparaturi,nici macar cand unii din prietenii lui de la scoala l-au vazut.Am realizat ca erau niste persoane de treaba si Edward probabil avea incredere in ei daca le-a expus realatia noastra,dar era dragut sa lasam pe cineva sa vada insfarsit.Era minunat sa fim doar impreuna,fara sa ne facem griji pentru altcineva.

I-am promis lui Jasper ca voi invata sa joc sah cu el si l-am asigurat pe Emmett ca-i voi permite sa-mi cante o melodie la chitara.Bucuria lor era minunata si mi-a incalzit inima sa ma simt ca o parte din ei,ca si cum acolo ar fi locul meu.Dr.Cullen mi-a zambit calduros si mi-a multumit pentru cadou,spunandu-mi ca nu era necesar dar era flatat ca m-am gandit la el.Stapanul meu,spunandu-mi ca era flatat ca am facut ceva pentru el?Era ciudat.

In ciudat diminetii miraculoase,mai era o parte din mine,acea parte din mine care nu simtea nimic altceva inafara de vina.Mintea mea continua sa se gandeasca la mama,deoarece ma intrebam ce mai facea astazi.In timp ce ma uitam prin camera plina cu hartii de impachetat,cadouri puse peste tot,farfurii cu prajituri si cipsuri pe care urma sa le mancam,m-am simtit ca si cum as trada-o.Cand m-am gandit ca altcineva gatea cina,ca eram libera sa-mi petrec ziua facand nimic altceva decat sa ma bucur de cadouri si sa ma uit la emisiunile de Craciun,m-am simtit dezgustata de comportamentul meu.Si cand am vazut fata lui Esme, mi-am amintit de acel mic hambarn murdar in care stateam eu inainte,mi-a venit greata stiind ca acolo era mama mea.Uitandu-se pe fereastra mica,dorindu-si disperata pentru mai mult.Dorindu-si disperata pentru ce am eu acum.

Ce fel de fiica sunt eu?De ce am fost eu atat de norocoasa si nu ea?Ea a indurate mult mai multe decat mine,a suferit mai mult decat am suferit eu.De ce nu era ea intr-un loc mai bun,de ce nu manca ea fursecuri si nu se uita la desene prostesti si nu asculta pe cineva cantand o versiune ridicola a cantecului Jingle Bells?Nu simteam ca merit asta,nu am facut nimic ca sa castig asta.Ea a luptat peste 30 de ani si a supravietuit,a indurate abuzul si a crescut un copil cat de bine a putut in acele conditii deplorabile.De ce nu putea lua o pauza?De ce nu putea fi ea aici?

Am fost atat de pierduta printre gandurile mele incat nu am realizat ca lumea a inceput sa plece din camera pana cand mana lui Edward nu cazu pe mine.El ma stranse usor de genunchi si eu am tresarit,speriata.El se uita la mine intrebator,clar neasteptandu-se la reactia aceea.

“Esti bine,iubito?” intreba el usor.”Pari putin cam suparata”.Am zambit trist,dand di umeri.

“Doar,uh,ma gandesc la mama” am spus usor.Am simtit lacrimile adunandu-se in ochii mei si am incercat sa le imping inapoi,nevrand sa plang.Edward oftat si-si puse mana in jurul meu,tragandu-ma spre pieptul lui.M-am ghemuit in el si el se apleca,sarutandu-ma pe crestetul capului.

“Inteleg,si mie imi e dor de mama.Intotdeauna iubea Craciunul” spuse el usor,aplecandu-si capul si sprijinindu-l de al meu.Am fost amandoi tacuti pentru un moment si am inceput sa ma simt chiar mai rau,deoarece eu ma plangeam despre mama cand ea era vie,undeva.Mama lui Edward era plecata din lume pentru totdeauna.El avea dreptul sa fie suparat,nu eu si el parea sa se abtina chiar foarte bine.

“Nu suntem foarte grijulii” am soptit,stiind ca tatal lui ar putea intra in orice moment si ne-ar vedea asa.El oftat,soptind ca e de acord dar nu mi-a dat drumul.

“Deci,unde sunt ceilalti?” am intrebat in final.Edward dadu din umeri.

“Jasper si Emmett s-au dus sa le ia pe Alice si Rosalie.Probabil ai fost destul de absenta deoarece au vorbit despre asta timp de 20 de minute.Tata s-a dus in biroul lui si Esme e pe aici pe undeva” spuse el.Am incuviintat ca raspuns si mi-am tras capul,ridicandu-ma.El isi lua bratul din jurul meu si ofta,trecandu-si mana prin par.

Am stat tacuti pentru un moment,doar uitandu-ne la TV.Nu eram prea concentrate pe program,deoarece mintea mea era prinsa in gandurile despre trecut.Esme veni incamera dupa un moment si se uita la mine,zambind.

“Sunt bine,copii?” intreba ea usor.Eu am zambit si am incuviintat,dar Edward doar dadu din umeri.Esme ofta si se incrunta,uitandu-se la hol inainte sa vina spre noi.Ea se ghemuit in fata lui Edward,uitandu-se la el cu iubire.El se uita la ea pentru un moment si ea zambi.” Tira più un carro di figa che un pelo di bue” spuse ea,tonul ei parand jucaus.

Edward incepu sa rada si Esme se uita la mine,zambind.Edward dadu din cap,inchizandu-si ochii in cacel moment.”Adevarat,Esme.Adevarat” spuse el,zambind.

Zambetul lui Emse se mari si-l lovi usor in Barbie cu pumnul.”Barbia sus,cowboy” spuse ea.Se se intinse si ma mangaie usor pe picioare inainte sa se ridice si sa iasa din camera.M-am uitat la Edward confuza si el zambi dar nu spuse nimic.

“Imi vei traduce si mie?” am intrebat ezitant.El chicoti,dand din cap.

“Esentialul a ceea ce spus e ca un barbat ar face orice pentru femeia iubita” spuse ea.”Doar ca a folosit niste cuvinte mai colorate”

Mi-am ingustat ochii,intrebandu-ma care erau acele cuvinte mai colorate,deoarece Esme nu parea tipul care sa vorbeasca mai vulgar,dar Edward paru ca a incheiat subiectul.El se intinse si lua aparatul foto de la Esme si a deschis un capacel.M-am uitat la el in timp ce baga bateriile si a inceput sa umble putin la el.El si-a dat seama cum functioneaza si imi arata si mie cand usa din fata se deschis si un raset suna in toata casa.Alice veni repede in camera,aproape fugind.

“Craciun fericit,Edward,Isabella!” spuse ea,vocea ei fiind subtire,fata stralucindu-i de bucurie.Ea veni spre mine si isi puse mainile in jurul meu,strangandu-ma usor.M-a uimit putin dar am strans-o si eu,soptind un Craciun fericit,Mi-a dar drumul si zambi inainte sa-l imbratiseze pe Edward.El chicoti si o imbratisa inapoi.

Rosalie intra in camera,calma si adunata ca de obicei si se aseza usor in scaunul din fata noastra.Ea isi puse picioarele unul peste altul si incepu sa-si legene piciorul nerabdatoare.Em ranjea meschin ceea ce ma ingrijora putin.Am mai vazut-o doar de cateva ori de cand am vorbit in camera mea si a fost intotdeauna politicoasa si prietenoasa,aproape acceptandu-ma,dar ceva in legatura cu acel zambet ma nelinisti.Jasper si Emmett au intrat in camera dupa un moment si au pus cadourile jos pe masa.Ranjetul lui Rosalie crescu si isi drese vocea,luand un cadou de pe masa.

“Pot vorbi cu tine in camera ta,Isabella?” intreba ea.Eu m-am nelinistit,nesigura de ce vroia sa fim singure.Nu parea deloc suparata,putin amuzata,dar inca avea acel ranjet pe fata.Am incuviintat ezitand  si m-am uitat la Edward inainte sa ma ridic.Rosalie a iesit din camera fara alt cuvant si urca scaril incet.Am urmata,anxietatea mea crescand cu fiercare pas.Am ajuns la camera mea si ea dechise usa,intrand si facand o pauza.Am intrat si am inchis usa cu grija,uitandu-ma la ea ciudat.

“Am crezut ca vei vrea sa fi singura cand vei deschide asta” spuse ea,amuzamentul fiind inca evident.Ochii mei se marira si am luat cadoul pe care-l tinea intins spre mine.M-am dus spre par si m-am asezat,rupand hartia nelinistita.Ea a stat in spate,cu mainile incrucisate pe piept,ranjind.Am pus hartia langa mine si m-am uitat la pachet,citindu-l.

“Pentru masaj personal?” am spus dupa un moment.Rosalie rase.

“Adevarat.Am si eu unul,e perfect pentru cada,provoaca niste orgasme minunate” spuse ea nonsalant.Am tras aer in piept,uimita de cuvintele ei si scapand pachetul pe jos.A cazut pe podea si ea incepu sa rada,venind spre mine si aplecandu-se ca sa-l ia.Mi l-a intins si l-am luat cu grija,mana tremurandu-mi.”Nu te va musca.Eu personal spun ca toate fetele ar trebui sa aiba unul de asta.O fata are nevoie sa se elibereze uneori si  baietii de jos nu sunt mereu convenabili.”

Doar m-am uitat la ea pentru un moment,uimita.M-am uitat in final in jos la pachetul din mainile mele.”Deci asta e,uh…adica…da” am spus,inrosindu-ma.Ea rase.

“Da,e” spuse ea.”Cum am spus,m-am gandit ca ai vrea sa-l deschizi in privat”

M-am inrosit mai tare si am incuviintat.M-am ridicat dupa un moment si m-am uitat in jur,gandindu-ma,inainte sa merg si sa-mi deschis sertarul cu lenjerie intima.L-am pus inauntru si l-am inchis.”Multumesc Rosalie” am spus incet.”Serios”.

Ea incuviintat.”Cu placere.Si sa nu iti fie rusine sa-l folosesti,nu e nici o rusina in asta.Acum haide sa mergem jos inainte ca iubitul tau sa vina sus sa te salveze” spuse ea,dandu-si  ochii peste cap.Ea mers spre usa si iesi,mergand spre scari.Am ezitat pentru un moment,simtindu-ma rusinata dar am incercat sa tin asta sub control.In final am parasite camera si am mers jos,intalnindu-ma cu Edward la al doilea etaj.El se uita in jur ca sa se asigure ca nu e nimeni si veni spre mine.Pasii mei se oprira si el se apleca si ma saruta usor pe buze.

“Te iubesc” sopti el,doar pentru mine.Incepu sa mearg din nou,mergand spre al treilea etaj.M-am uitat cum disparea si am zambit,mergand spre hol.Am mers spre living unde era toata lumea adunata,de data asta incluzandu-le si pe Alice si Rosalie.M-am sprijinit de perete,din nou stand pe margine si uitandu-ma la ei.Imi incalzea inima sa vad cat de fericiti erau cu totii,razand si glumind si imbratisandu-se.Scena era lipsita de griji si dragostea pe care o simteau pentru fiecare era evidenta.Am privit cum Dr.Cullen radea cu sora lui datorita unui secret soptit si Rosalie statea in bratele lui Emmett acesta tinand-o bine,si Alice zambi cand Jasper o saruta.Dragostea din camera era atat de pura si puternica incat am simtit cum ochii mi se incetoseaza datorita intensitatii acesteia.

Am auzit pasi si m-am uitat ca sa-l vad pe Edward venind in directia mea.El tinea cadourile pentru Alice si Rosalie si le-a pus jos pe podea,intorcandu-se sa vina spre mine.Facu o pauza in fata mea.”Esti bine?” intreba el,vocea fiindu-i plina de grija.Am zambit si am incuviintat.

“Da,de ce nu as fi?” am intrebat,putin confuza de ce e ingrijorat.El ofta si dadu din umeri.

“Stai aici singura,ca si cum nu te-ai simti confortabil sa fi aici” spuse el.Am zambit.

“Ma simt confortabil.E doar un obicei,sa stau pe margine si sa privesc” am spus,dand din umeri.El zambi.

“Pai,vom elimina acest obicei deoarece tu trebuie sa fi inauntru,cu mine” spuse el usor.”Sempre

Am inrosit.”Sempre” am spus.El chicoti si m-am uitat in ochii lui pentru un moment,uimita.Iubirea pe care o simteam venind din camera cu cateva minute in urma se reflecta acum spre mine prin acei ochi verzi ai lui si simteam cum inima mea se umfla si batea repede,puternice emotii curgand prin mine.

Am intrerupt contactul visual dupa o secunda,nefiind in stare sa mai stau asa fara sa-mi pierd controlul si sa fac ceva stupid cum ar fi sa-i atac buzele atunci si acolo.M-am uitat peste umarul sau si am facut contact visual cu niste ochi albastri imediat.Am inghetat,acea privire penetranta aproape paralizatoare.

In final am rupt si acel contact viazul si mam uitat la podea,clipind de cateva ori.”Tatal tau” am soptit usor.Edward ofta si se intoarse,indepartandu-se de mine.Merse si se aseza pe bratul canapelei,lovindu-l pe Jasper jucaus.

Am facut cativa pasi in camera si am facut o pauza.Au inceput sa inmane cadourile intre ei si eu am stat in spate,uitandu-ma la ei cu amuzament.Rose deschise cadoul de la mine si ochii ei se marira,fata luminandu-se cand vazut ca era o versiune in miniatura a masinii ei.Ea se uita la mine si zambi,mimand un “multumesc”.Am incuviintat si ea continua sa se uite la mine,zambind.Era uimitor s-o vezi pe Rosalie fericita,fericirea fiind fixate pe mine.Edward se uita in sus si apoi la ea si expresia ei se schimba imediat.Ea ridica o spranceana spre el,uitandu-se la el cu iritare si el isi dadu ochii peste cap,mimand enervare.Cand si-a luat privirea de la ea i-am vazut buzele curbandu-se intr-un zambet si Rosalie ranji,facandu-mi cu ochiul.

Ea chiar nu a glumit cand a spus ca ei si lui Edward le place sa se enerveze reciproc.Era chiar amuzant sa privesti deoarece ei chiar se certau precum niste rude.

Alice desfacu cadoul de la mine si striga tare,sarind in sus si fugind spre mine.Si-a pus bratele in jurul meu intr-o imbratisare si am inceput sa rad,imbratisand-o.”Multumesc din suflet,imi place!!Am fost si eu o ballerina si imi place baletul lui Peter Pan,il voi pune pe Jasper sa ma duca sa-l vad in curand deoarece e atat de frumos sa-l privesti!Si tie ti-ar placea si ar trebui sa-l vezi!” spuse ea repede,entuziasmata.Toti au inceput sa rada si eu am inrosit deoarece imi arata foarte multa apreciere.

“Cu placere,Alice” am spus usor.Ea se retrase din imbratisare si zambi,incuviintand.Ea se intoarse si lua un plic de pe masa,dandu-mi-l.

“Craciun fericita,Isabella” spuse ea.Am luat plicul si am zambit.L-am deschis cu grija si am scos ce era inauntru,citindu-l.”E un certificate pentru o zi la Spa,la Spa Noir din Seattle.Am rezolvat deja cu Carlisle,a spus ca eu si cu Rose te putem duce cand vrei tu,si e chiar din partea amandurora”.

Ochii mei se marira de surpriza si m-am uitat la ea.”Spa?” am intrebat.Ea zambi si incuviinta.

“Ca sa poti fi rasfatata.Masaje si manichiura si pedichiura!” spuse ea entuziasmata.Am clipit de cateva ori,uimita si m-am uitat la Rose.Ea zambi catre mine si m-am uitat inapoi la certificate.

“Multumesc,amandurora.Serios” am spus.Conceptul de a fi rasfatata era putin cam ciudat,dar nu puteam ignora entuziasmul pe care-l simteam fata de aceasta idee.

“Cu placere” au spus amandoua in acelasi timp.S-au uitat una la alta si au inceput sa rada.

“Jinx!” striga Emmett,entuziasmul auzindu-se in vocea sa.Rosalie marai si il lovi peste cap,facandu-i pe toti sa rada.

“Spui jinx doar cand tu esti unul din oamenii care a spus-o,prostule” spuse ea.Emmett puse mana unde il lovi Rosalie si dadu din umeri.

“Am facut-o pentru tine,iubito” spuse el jucaus.El o ridicat din bratele lui si se uita in jur inainte sa zambeasc.”E timpul sa ne jucam in zapada!!”

Toti s-au ridicat in acelasi timp entuziasmati si eu doar am stat acolo,uimita.Dr.Cullen si Esme au inceput sa rada cand toti au fugit din camera,dar Edward a ramas in urma.El se uita la mine si facu o miscare cu capul aratand spre scari,spunandu-mi in tacere sa merg cu el.Am zambit si am mers din camera cu el.

“Trebuie sa te imbraci si tu,ca sa te joci in zapasa” spuse el,ranjind.M-am uitat la el surprinsa si el chicoti.”Haide,va fi amuzant”

Am incuviintat si l-am urmat la al treilea etaj.Am mers in camera mea si m-am uitat in dulap,scotand cizemele inalte.Le-am incaltat si apoi mi-am luat hanoracul,inchizandu-l.Edward a intrat si mi-a inmanat o pereche de manusi si le-am luat punandu-le pe mana in timp ce el imi punea o caciula neagra pe cap,astupandu-mi urechile.”Uite,calda si infofolita” spuse el,zabind.A mers inapoi in camera lui si eu l-am urmat,uitandu-ma la el in  timp ce-si lua haina,manusile si caciula.M-a sarutat usor inainte sa mearga si sa coboare scarile.

L-am urmat in hol,unde fratii lui si iubitele lor ne asteptau.Alice ma lua de mana si ma trase la usa din spate,toti urmandu-ne.Emmett practic a fugit pe langa noi,iesind pe usa din spate si aruncandu-se in zapada,imprastiind pulbere albe peste tot.Eu am ras si Rosalie ofta,zambind.Am ezitat in living si m-am tras de langa Alice luandu-mi camera.”Pot face niste poze pentru mine?” am intrebat-o pe Alice ezitant.Ea zambi si incuviinta,luand camera si bagand-o in buzunar inainte sa ma apuce iar de mana.

Am tremurat cand am iesit in aerul rece si Alice m-a strans de mana.”Iubesc zapada” spuse ea,zambind.

I-am zambit.”Da,e dragut” am spus.Emmett se ridica si incepu sa adune zapada,facand mingi si aruncandu-le in fratii lui.Am ras din timp ce Jasper si Edward facea la fel.Au scapat de sub control dupa un moment si mingile de zapada zburau acum spre fete.M-am ghemuit si unul ma rata,dar Rosalie nu a fost la fel de norocoasa si a fost lovita de unul in piept.Isi ingusta ochii.

“Tampitilor” spue ea,aplecandu-se si facand un bulgare.L-a aruncat si l-a lovit pe Emmett direct in cap.Ochii lui se marira de surpriza si porni spre ea,ridicand-o si punand-o pe umarul lui.Ea a inceput sa strige si il lovea in spate,si toti am inceput sa radem.Ea striga s-o lase jos asa ca el ranji dupa un moment si o arunca in zapda.A marai si se ridica,acoperita de zapada,si fugi spre el.Am ras in timp ce se bateau pe jos,dand cu zapada unul in celalalt.

Alice imi daduse drumul si facea poze pentru mine la tot si la toti.M-am aplecat dupa un moment si mi-am pus man ape zapda.Era rece si puteam simti asta prin manusi.Aerul era rece si imi simteam nasul racindu-se,si imi imaginam ca probabil fata mea era rosie.Am luat un pumn de zapada si l-am deschis,uitandu-ma cum cadea printre degete.Era destul de uimitor sa privesti,deoarece doar am auzit de asta inainte.M-am uitat in sus dupa un moment si l-am vazut pe Edward stand in spate si uitandu-se la mine,zambind plin de iubire.I-am intalnit ochii si el imi facu cu ochiul,ceea ce m-a facut sa inrosesc.El chicoti si am inceput sa-mi musc buza,uitandu-ma in jos la zapda.

“Sa facem oameni de zapada!” exclama Alice dupa un moment.Emmett striga si se ridica entuziasmat.Rosalie se ridica si ea si incerca sa se curete de zapada,dar nu avea rost deoarece erau amandoi complet acoperiti de zapada.

Au inceput sa rostogoleasca mingi uriase pentru oamenii de zapda si Jasper ma lua cu el ca sa cautam niste bête pentru brate.Am ras si am glumit in timp ce incerca sa puna bulgarii impreuna,ocazional lovindu-se cu niste bulgari mai mici.Era amuzant sa privesti si trebuie sa admit,mi-a incalzit inima sa fiu inclusa in asa ceva.M-am simtit atat de tanara si fericit si doar pentru un moment mi-am permis sa ma simt asa,dandu-i voie vinovatiei sa se risipeasca.

Dupa ce oamenii de zapada au fost intr-un fel,construiti,Edward veni se mine si se opri langa mine.”Vrei sa te plimbi cu mine?” intreba usa.Am zambit si am incuviintat dar el facu cu capul spre padure.A inceput sa mearga spre copaci si eu l-am urmat,strecurandu-ma printre zapada cat de bine am putut.Am descoperit ca era destul de greu sa mergi prin ea,desi ceilalti faceau asta sa para usor.Am ajuns la copaci si Edward intinse mana inmanusata spre mine.Mi-am pus mana intr-a  lui si el ne impletici degetele.

“Deci cum ti se pare zapada,Bella mea?” intreba el,uitandu-se la mine in timp ce ne plimbam printre copaci.Am zambit si am dat din umeri.

“E draguta.Rece,dar totusi foarte frumoasa ca s-o privesti” am spus.El incuviinta.

“Nu atat de frumoasa precum tine” spuse el,ridicandu-si sprancenele spre mine.M-am inrosit si el chicoti.

Am mers tacuti pana la rau,sunetul apei curgande auzindu-se mai tare.El a incetinit si a facut o pauza pe malul raului,uitandu-sein jos.Mi-am lasat capul pe umarul lui si el imi dadu drumul la mana,punandu-si bratul pe umerii mei si strangandu-ma spre el.”Obisnuiam sa vin aici tot timpul cand am fost mic,ca sa fiu singur.Obisnuiam sa ma plimb prin padurile astea ore intregi,m-am pierdut de cateva ori.Singurele momente in care m-am simtit impacat atunci,erau acele momente in care eram in padure”.El facu o pauza si ofta.”Chiar exista o poiana micuta la cateva mile de aici.E inafara traseului asa ca nimeni nu merge acolo.Poate o sa te duc candva si o sa-ti arata,asta cand se va incalzi”

M-am uitat la fata lui,zambind.El se uita la copaci.Probabil mi-a vazut privirea deoarece ranji dupa o secunda.”Iti place ceva din ce vezi?” intreba el.L-am lovit jucaus si am ras.

“Stii ca-mi place” am spus.El chicoti,strangandu-ma mai tare.

Am stat acolo tacuti pentru un moment sub copaci inainte ca doua veverite fugind pe langa noi.Am zambit si le-am privit cum fugeau prin zapada,urmarindu-se una pe cealalta.Au escaladat un copac de langa noi dupa un moment,sarind pe o creanga.M-am tras,realizand ce urmau sa faca  si Edward se uita in sus chiar atunci cand una dintre veverite arunca zapada de pe creanga .L-a lovit direct in fata si am inceput sa rad isteric deoarece el doar statea acolo,inghetat,uitandu-se acum la creanga fara zapada.

“Nenorocita,voi omori acea veverita” spuse el.Am inceput sa rad mai tare,aplecandu-ma si apucandu-ma de stomac,incercand sa respire.El se intoarse spre mine si ridica o spranceana.”Gasesti ceva amuzant?” intreba el,cu o voce complet calma si adunata,cu o expresie serioasa.Am incuviintat si am continuat sa rad.El isi ingusta ochii dar ranji si eu am incercat sa ma abtin,sa ma calmez,deoarece stiam dupa expresia lui ca vroia sa-mi faca ceva.Era scris pe toata fata lui,evident dupa acea sclipire diabolica din ochi.Mi-am muscat buza ca sa opresc rasul,dar in momentul in care am facut asta,veverita fugi din nou pe copac.Am facut cativa pasi in spate din nou si zapada cazu din nou pe Edward.

Am inceput sa rad din nou si el isi ingusta ochii si mai tare.A facut un pas spre mine si ochii mei se marira.Am facut cativa pasi in spate in timp ce el venea spre mine,intorcandu-ma dupa un moment si fugind.Am apucat sa fac doar cativa pasi pana cand stangacia mea si-a facut aparitia si piciorul meu s-a prins in ceva de pe pamand.Am cazut in zapada,cu fata inainte si l-am auzit pe Edward razand imediat.

“Vezi?ASta se intampla cand razi de mine” spuse el.Am zambit si m-am intors ca sa-l privesc,luand un pumn de zapda si aruncandu-l spre el.L-a lovit direct in piept si ochii lui se marira de surpriza.

“Sii asta se intampla cand razi de mine” am spus.El rase,dand din cap.

“Destul de corect” spuse el.Intinse mana spre mine si am luat-o cu grija.M-a ridicat in picioare si a chicotit.”Esti acoperita complet in zapada” spuse el,curatandu-ma.Am zambit si am dat din umeri.

“E doar apa,n-o sa ma raneasca” am spus.El isi dadu ochii peste cap.

“Poti degera.Sa te imbolnavesti,sa faci pneomonie.La naiba,mai este si hipotermie.Tot felul de chestii care se pot intampla” spuse el.Am ras.

“Edward,am fost nascuta premature in mijlocul unui hambarn murdar.Mama spune ca eram micuta si albastra si am supravietuit.Multe persoane m-au batut de atatea ori incat am pierdut numaratoarea si am supravietuit.Un pistol mi-a fost bagat in gura si am supravietuit.E doar o apa inghetata..Voi supravietui”

El ofta puternic,iritat.Ma asteptam sa se certe cu mine si m-am uitat la el,observand ca avea dinti inclestati.Am zambit,stiind ca incerca sa se controleze de dragul meu.

Am fost amandoi tacuti pentru un moment si el isi desclesta dintii in final,calmandu-se.”Si eu m-am nascut premature” spuse in final.M-am uitat la el surprinsa si am incuviintat.”Doar cu cateva saptamani mai repede.Jasper avea 9 luni cand l-au adus pe Emmett care avea 1 an.Asa ca mama avea doi bebelusi acasa si era insarcinata cu mine in luna a 6a sau a 7-a.A refuzat orice ajutor,la inceput,vrand sa faca totul singura dar apparent a fost prea mult pentru ea.S-a descurcat cateva saptamani inainte ca stresul s-o acaperez si a intrat in travaliu”

“Wow” am spus.”Trebuie sa fi fost destul de greu pentru ea,trei bebelusi”

El incuviinta.”Da.Au decis sa mai astepte pana cand iesim macar din scutece ca sa mai aiba alt bebelus.Ea vroia o multime de copii.Nu stiu de ce s-au oprit.”In vocea lui se simtea tristetea cand vorbea despre mama lui.Puteam sa spun ca era  foarte greu pentru el dar incerca sa se deschida pentru mine.

Am zambit si am taiat distanta dintre noi,punandu-mi mainile in jurul gatului lui si uitadu-ma la fata lui.El isi puse mainile pe soldurile mele si se uita in jos la mine,zambind.”Poate au realizat ca au creat perfectiunea atunci cand te-au facut pe tine si nu au mai vrut nimic altceva” am spus usor.El ranji si isi se apleca,sarutandu-ma.Mi-am inchis ochii si am oftat in timp ce el imi departa buzele cu limba lui,sarutandu-ma pasional.

El se indeparta dupa putin si eu mi-am deschis ochii ca sa-l vad uitandu-se la mine.

“Sunt departe de perfect,Isabella” spuse el.”Am mai multe defecte decat parti bune” am zambit,dand din cap.

“Poate ai tu defect,dar asta e o parte din ceea ce te face minunat.Esti perfect…perfect pentru mine”.

Traduceri :

Buon natale = Craciun fericit.

Tira più un carro di figa che un pelo di bue= Un barbat ar face orice pentru femeia pe care o iubeste [ nu am folosit exact traducerea care scria acolo deoarece era chiar prea perversa! dar asta e esentialul]

Reclame

13 comentarii

  1. Minunat capitol!Bravo! 😀 :*


  2. super capitol.abia astept next


  3. minunatttt…


  4. minunat..asteptam continuarea..:)


  5. ooooooooo…. asa de dragut a fost capitolul!!!!!!!si sunt curioasa cum o sa fie sau ce o sa fie in capitolul urmator….sau daca se va intalni cu charlie swan….asta chiar va fi interesant….


  6. minunattttt


  7. abia astept continuarea :X:X:X:X:X:X:X:X


  8. Minunat.
    Scriu si eu o poveste si nu stiu daca sa o continui, cateva pareri.
    http://maslina-roz.blogspot.ro/p/supranaturalul-si-dragostea-nu-fac.html


  9. multumim frumos!
    a fost….super !
    „fug” sä le anunt pe fete 😉
    vä pupä Lavy


  10. perfect pentru noi<3


  11. fetelor, capitolele sunt din ce in ce mai lungi, si cu foarte multe detalii, povesti in povesti….greu! din ce in ce mai greu. Succes!


  12. chiar meritati tot respectul. multumesc pentru traducerea a celui ce ramane din punctul meu de vedere cel mai frumos fic. am sa vad vreodata cartea?


    • Nu stiu.. Nu cred ca depinde de noi:P
      Apropo..in legatura cu urmatorul capitol..lucrez la el,jur! Am avut cateva probleme da` acum lucrez la el! Mai am in jur de 17 pagini..sper ca weekendul asta..



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: