h1

42.Fa-o altora

Cea mai importanta faza in procesul maturizarii este transformarea de la egoism la a duce o intelegatoarea relatie cu altii.O persoana nu e matura pana cand nu are si abilitatea si dorinta de a se vedea printre ceilalti si pentru a face altora ce si-ar fi facut lui”   – Sir Walter Scott

 

 

 

Isabella Swan POV

 

 

 

M-am ridicat in pat,frecandu-mi ochii.Ma ardeau si erau iritati de la somn,viziunea fiindu-mi neclara.M-am uitat la ceas,incercand sa vad mai bine clipind si am fost uimita cand am vazut ca era deja aproape 9am.M-am uitat prin camera,vazand  ca ghiozdanul lui Edward si necesitatile pe care le tine pe birou nu mai erau.Trebuie sa fi fost foarte silentios dimineata cand s-a pregatit pentru scoala ca sa nu ma deranjeze,strecurandu-se afara in timp ce eu dormeam.Am oftat si am tras patura de pe mine repede,multumita ca a fost atat de dulce incat sa ma lase sa dorm mai mult dar putin suparata ca nu am putut sa-l vad dimineata.

Astazi era 6 ianuarie,vineri,si baietii se intorsesera la scoala de cateva zile acum.Ultima saptamana a trecut foarte repede,deoarece mi-am petrecut timpul facand curatenie cand Edward nu era,ca sa mai treaca timpul.Am gasit iPodul,pe care mi l-a cumparat Edward de Craciun,a fi foarte benefic deoarece parea ca muzica ma facea mai productiva,ca si cum m-ar fi inchis si timpul si treburile au zburat pe langa mine.Era ciudat,deoarece niciodata nu am ascultat muzica inainte,dar acum dupa doar o saptamana in care i-am acordat atentie,nu puteam sa-mi imaginez cum ar fi fara ea.Acum intelegeam de ce era atat de importanta pentru Edward,de ce iubea muzica atat de mult.Inainte era doar un zgomot si cuvinte pentru mine,acum simteam melodia si emotia din ea.Cine stia ca ceva atat de prostut precum un cantec te-ar putea face sa plangi?Clar nu eu,si nu inainte sa intre Edward in viata mea….

M-am ridicat si m-am indreptat,gemand.Spatele imi era intepenit de la somn si gatul ma durea putin.Mi-am ridicat mana si mi-am frecat ceafa putin,incercand sa fac durerea sa dispara,inainte sa apuc patura si sa aranjez patul.Edward imi spunea mereu ca nu are rost sa aranjez patul in fiecare dimineata deoarece il voi strica inapoi,dar mereu am ignorat asta si il faceam oricum.Imi placea sa am un pat aranjat in care sa ma ghemuiesc noaptea,era unul din lucrurile de care m-am atasat in ultimele cateva luni.Si stiam ca nu era in stare sa inteleaga de ce era atat de important pentru mine,considerand faptul ca a dormi intr-un pat confortabil si cald intreaga lui viata si nu era nimic special pentru el.Nu ii pasa daca asternuturile erau pe jumatate pe jos sau sifonate.Dar atunci cand iti petreci intreaga viata dormind pe o saltea veche pusa pe jos,fiind nevoita sa fac perne din chestii pe care le gaseam precum hainele,si avand o patura subtire care se rupea din cauza vechimii si care nu tinea frigul noptii la distanta in intregime,tinzi sa apreciezi conceptul unui pat aranjat.

Am luat cateva haine de pe podea pe care Edward sigur le-a lasat acolo dimineata si le-am pus in cos.Trebuie sa-i acord niste credite deoarece,de obicei face un efort sa-si mentina camera decenta deoarece dormeam eu in ea cu el;dar uneori recurgea la vechiurile obiceiuri din lenevie.Niciodata nu m-am suparat pe el;pur si simplu continuam sa le iau eu si sa le pun unde trebuiau sa fie.

Dupa ce am facut ordine in camera am iesit afara,traversand repede holul si intrand in camera mea.Mi-am dat hainele jos,aruncandu-le in cos si am mers in baie.Am pornit dusul si am stat sub jet,spalandu-ma si relaxandu-ma sub apa calda.Mi-a relaxat muschii,facand durerea sa dispara.Am oprit dusul dup o vreme si am mers inapoi in camera,imbracand o pereche de blugi si o bluza neagra.Am mers inapoi in baie ca sa ma spal pe dinti si mi-am prins parul la spate cu o prinzatoare neagra.

Mi-am incaltat perechea de Nike,deoarece lui Edward ii placea cand ii purtam avand in vedere faptul ca el mi i-a cumparat si mi-am luat iPodul.Mi-am pus castile in urechi si l-am pornit,bagandu-l in buzunar.Am inceput sa ingan pe cantecul care incepuse,inca nestiind in totalitate cuvintele cantecelor care mi le-a incarcat si am mers spre usa.Am iesit in hol si am facut cativa pasi  inainte sa inghet atunci cand m-am uitat la scari.Am oftat si un strigat se pregatea sa iasa si m-am apucat de piept in timp ce inima incepea sa-mi bata din ce in ce mai tare.Stand in capul scarilor,cu bratele incrucisate peste piepte si sprijinit de perete,era Dr.Cullen.

Fusese in Chicago toata saptamana si nu stiam cand se va intoarce,deci era ultima persoana cu care ma asteptam sa ma intalnesc in acel moment.M-am uitat la el socata,intrebandu-ma cand a ajuns acasa,dar mai curioasa in legatura cu aflarea lui aici ,la etajul al treilea.El doar se uita la mine,avand o expresie neutra,provocand panica sa creasca.Nu stiam de cat timp statea acolo privind,daca m-a vazut iesind din camera lui Edward dmineata.Si era o parte din mine,partea care nu va uita niciodata ce mi-a facut in acea dupa amiaza cand am facut greseala de a-i atinge arma,acel strigat care-mi spunea ca ceva nu era in regula.Acea parte din mine nu era confortabila sa fie singura cu Dr.Cullen asa,nu-mi placea ca se holba la mine in felul in care o facea.In ciuda faptului ca nu mi-a dat nici un motiv sa-mi fie frica de el in ultima vreme,deoarece a fost foarte dragut,stiam ca Dr.Cullen era o persoana foarte periculoasa.Era o amenintare pentru mine,cea mai mare amenintare deoarece ma detinea.Niciodata nu am fost cu adevarat in siguranta cu el,in ciuda amabilitatii si a micilor doze de normalitate si a libertatii pe care m-a lasat s-o am.Inca ma avea sub deget si doar faptul ca prezenta lui brusca din calea mea m-a facut sa cad de panica si m-a speriat indica puterea pe care o avea asupra mea.

Mi-am ridicat mainile si mi-am scos castile din urechi,incercand sa-mi ignor inima speriata.M-am uitat la el,pastrand contactul vizual,incercand sa gasesc o emotie ascunsa in ei care sa-mi dea vreo idee unde ma aflam in acel moment.Deoarece expresia lui neutra nu-mi spunea daca era doar indiferent sau daca era furios,si am sperat pentru ultima varianta dar stiam ca si prima putea fi.Nu stiam ce as fi putut face sa-l enervez avand in vedere ca a fost plecat intreaga saptamana,doar daca m-a vazut intr-adevar iesind din camera lui Edward in aceasta dimineata.Si stand acolo uitandu-ma la el,nu ma puteam gandi decat la ceea ce a spus Emmett la petrecere saptamana trecuta.Cum ca era sigur ca Dr.Cullen stia ca eu aveam o relatie cu fiul lui si singurul motiv pentru care nu ne da pe fata e ca ma place.Dar in acel moment,am vazut o scanteie de agravare in ochii lui,ma intrebat daca ma placea catusi de putin.

Nu vorbea,doar se uita la mine si statea in calea mea si asta ma speria mai tare.Dintr-o data mi s-a facut rau deoarece nervii mei erau pe muchie de cutit.”Buna dimineata,Dr.Cullen” am spus cu o voce tremuranda din cauza stresului pe care-l simteam.Mi-am dres vocea,mintal palmuindu-ma deoarece am sunat atat de slaba si de parca as ceda sub presiune.

S-a uitat la mine pentru cateva secunde,contactul vizual pe care-l tinea fiind destul de intens.”Buna dimineata,Isabella” spuse in final cu o voce chiar mai tacuta.Se uita la ceasul de pe mana lui,ridicand sprancenele si uitandu-se la mine.M-am incruntat si m-am intrebat daca am uitat ceva,poate de asta se purta asa,poate am intarziat cu ceva si nu am realizat.Stia ce imi facea,putea vedea frica din ochii mei si auzea stresul in vocea mea.Edward mi-a explicat ca era antrenat sa simta acele chestii,ca era o parte din munca lui,fiind un sfatuitor al mafiei si un doctor.Era straniu cate lucruri in comun aveau cele doua slujbe,de cate caracteristici are nevoie cineva ca sa fie bun si la crima si la vindecare.

Nu puteam sa-mi amintesc sa-mi fi spus el ceva despre astazi,nu imi aminteam vreo treaba speciala pe care trebuia s-o fac,deci eram doar umita.”I-ati haine si vin-o afara la masina mea in cateva minute”.Ochii mi se marira,frica consumandu-ma,dar am incercat sa ma pastrez calma.Continua sa se uite la mine,clar asteptand sa aprob.Nu stiam de ce,nu era ca si cum as putea spune nu sau sa il dezaprob.Daca-mi spunea sa fiu undeva,voi fi acolo,chiar daca voiam sau nu.Nu aveam control asupra actiunilor,el avea.Eram precum o papusa.El tragea sforile si eu raspundeam obligata la comenzile lui.Daca spunea sa fiu in masina lui in cateva minute atunci voi fi in masina lui in cateva minute.

“Da,domnule” am spus,incuviintand.El incuviinta in schimb si isi lasa mainile pe langa corp,continuand sa se uite la mine.Se intoarse ca sa coboare scarile dupa un moment si facu doi pasi inainte sa se opreasca.

“Ia si ID-ul pe care ti l-am dat” adauga nonchalant,inainte sa-si continue drumul.Am privit cum statura sa amenintatoare disparea din raza mea vizuala si am expirat,dand din cap.M-am dus inapoi in camera mea si am oprit muzica de la iPod ,punandu-l jos si luandu-mi haina din dulap.Am imbracat-o si m-am dus,luand ID-ul si telefonul de pe masa.Nu aveam stiam de ce aveam nevoie de cartea de identitate,dar nu il voi intreba,doar o duc si sper ca nu inseamna nimic rau.Le-am bagat pe amandoua in buzunarele mele si am iesit din camera,inchizand usa in spatele meu.Mi-am bagat mainile in buzunare in timp ce coboram scarile,palmile fiindu-mi transpirate din cauza stresului.Inima imi batea foarte tare si mi se facea greata,deoarece nu aveam nici cea mai vaga idee unde mergeam sau ce faceam,stiam doar ca mergeam undeva cu cineva care nu parea multumit de existenta mea astazi.Si asta era infricosator.

Am ajuns in hol si am mers spre usa din fata,scotandu-mi mana si apucand manerul.Am inceput sa-l invart si panica intensa isi facea locul,mintea mea zburand la cel mai rau caz.Am inghetat,strangand manerul cu putere si intrebandu-ma daca asta era.Acesta era sfarsitul timpului meu aici?S-a saturat de mine,nu mai avea nevoie de mine?Ce-mi va face?Ma va vinde?Ce vor crede baietii daca voi disparea?Oh Doamne,Edward!Daca nu-l voi mai vedea pe Edward niciodata?Ce va face?A spus ca se va omori daca voi disparea,va fi in regula?Va trece mai departe sau va incerca sa ma gaseasca?Ma putea gasi?Oh Doamne,dar daca Dr.Cullen ma va omori?L-am enervat atat de tare?Ce va face Edward atunci?Isi va da seama?Nu eram pregatita sa mor;nu eram pregatita sa nu-l mai vad pe Edward niciodata.

In timp ce eram la mijlocul caderii mele nervoasa,o mana se asternu peste a mea.Am tresarit cand am simtit-o,strigand si tragandu-mi mana de parca as fi fost arsa.M-am dat inapoi,cu ochii mari de frica si l-am vazut pe Dr.Cullen stand acolo incruntat.Am stat nemiscata pentru o secunda in timp ce se uita la mine,dorindu-mi ca inima mea sa nu mai bata atat de tare,dorindu-mi sa ma calmez si sa nu ma mai comport atat de prosteste.Nu aveam nici un motiv sa cred ca voi fi omorata,nu aveam nici un motiv sa cred ca ma va trimite departe.Nu aveam nici un motiv sa cred ca era nervos pe mine,sau ca era nervos din cauza mea.Nu mi-a spus nimic decat sa-mi iau haina.Eram paranoica si daca nu ma calmam,il voi enerva cu comportamentul meu.

“Esti in regula?” intreba Dr.Cullen,uitandu-se ciudat la mine.”Esti foarte saltareata astazi,copila.”

Am incuviintat repede.”Da,uh…sunt bine.Imi pare rau,domnule.Pentru ca am exagerat”

“E in regula,nici o dauna produsa.” Spuse el nervos,uitandu-se la ceasul lui din nou.”Haide,sa mergem.Nu vreau sa intarziu.”

Am incuviintat,amintindu-mi ca Esme mi-a spus ca fratele ei era foarte strict in privinta punctualitatii.Dr.Cullen a deschis usa din fata casei si arata cu capul spre ea.Am oftat si am mers repede in fata,tinandu-mi ochii fixati pe pamant in timp ce treceam pe langa el .Am ezitat pe veranda in timp ce el pornea alarma si inchidea,si a trecut pe langa mine,mergand spre masina,ca si cum nu as fi fost acolo.L-am urmat,nevrand sa-l enervez mai are,nevrand sa creada ca incercam sa ma impotrivesc.A deschis usa pasagerului si a aratat cu capul,spunandu-mi tacut sa intru in masina.Am intrat si el tranti usa,facandu-ma sa tresat si inima incepu sa-mi bata foarte tare,din nou.Inconjura masina si se urca pe scaunul soferulu,trantind usa si pornind masina.Am inceput sa trag centura de siguranta si el si-o puse repede,bagand masina in masalier si indepartandu-se de casa.

M-am uitat in oglinda laterala in timp ce conducea pe alee,privind in timp ce casa se ascundea dupa randurile de copaci desi.Am oftat si m-am uitat la Dr.Cullen,care privea direct la drum.Era incruntat,ceva sigur deranjandu-l si imi doream sa stiu ce.Trebuie sa-mi fi tinut privirea atintita asupra lui pentru mult timp,cumva,deoarece isi indrepta privirea spre mine dupa un moment,parand destul de nervos.M-am uitat repede in alta parte si el ofta.

“E nepoliticos sa te holbezi,copila” spuse el.”Nu te-au invatat niciodata asta?Cei din familia Swan traiesc la tara,dar stiu ca tatal tau nu accepta lipsa de respect din partea sclavilor asa ca stiu ca nu te-ar tolera holbandu-te la el.Ar trebui sa stii mai bine.”

M-am uitat in jos la poala mea,muscandu-mi buza inferioara.”Da,domnule.Imi pare rau,domnule” am spus repede,aproape ca un robot.”Eu doar…nu conteaza.Nu se va mai intampla”.Starea lui de spirit ma speria si aveam o multime de intrebari zburand prin capul meu din cauza asta,dar eram prea ingrozita sa intreb.Am facut ceva gresit?Unde ma ducea?Voi fi pedepsita pentru ceva?

“Bun.Acum daca ai vreo intrebare,pune-o.Altfel,vezi-ti de treaba.Nu suport insolenta astazi” spuse el.Nu stiam ce insemna insolenta,dar nu avea nici o intentie sa dau dovada de lipsa de respect fata de el.Am ezitat,intrebandu-ma daca sa pun intrebari sau nu,nevrand sa-l risc sa-l enervez mai tare.Trebuie sa fi ezitat prea mult deoarece a marait.”Doar intreaba” spuse ascutit.M-am nelinistit datorita tonului sau,inima incepand sa-mi bata cu putere din nou.

“Eu,uh…eu doar ma intrebam unde mergem,domnule”am spus repede,avand o voce tremuranda.Imprevizibilitatea Dr.Cullen ma speria.

“La spital” spuse el simplu.M-am uitat la el,incruntata de confuzie,dar m-am uitat repede in alta parte ca sa nu-l enervez.Fusese tacut pentru un moment in timp ce conducea prin oras.Am zarit spitalul in departare dupa putina vreme,curiozitatea si frica in legatura cu motivul pentru care mergeam acolo fierband in mine.Ultima oara cand m-a dus la spital nu a fost o experienta prea placuta.

A intrat in parcare,mergand spre cladire si parca in unul din primele locuri.M-am uitat prin parbriz si am vazut un mic semn cu numele Dr.Cullen pe el,indicand ca acel loc era rezervat doar pentru el.

A oprit masina si a scos cheia din contact,oftand.”Astept sa te porti cat mai bine,Isabella.Oamenii de aici sunt colegii mei,asa ca sa nu indraznesti sa ma umilesti.Nimeni nu va spune nimic catre tine,cu totii stiu ca locuiesti in casa mea pentru a ne ajuta.La naiba,sa fiu sincer,tot orasul stie despre tine .Oamenii astia sunt precum vulturii cand vine vorba de barfa”

Am stat nemiscata,uitandu-ma prin parbriz la semnul cu numele Dr.Cullen.Puteam simti ochii lui asupra mea si asta ma nelinistea mai tare.Nu puteam sa nu simt ca insinua ceva in legatura cu comentariu lui in privinta barfei,incercand sa obtina o reactie de la mine,dar nu voi ceva atat de repede.Nu puteam lasa paranoia sa ma faca sa gresesc.

“Ma voi purta cat mai bine,domnule” am spus simplu.El continua sa se uita la mine pentru un moment inainte sa deschida usa si sa iasa.Am oftat si mi-am deschis usa,iesind in parcare si inchizand-o in spatele meu.El inainta spre usile din fata si eu l-am urmat,tinandu-ma dupa el.

Am intrat in cladire si o femeie care statea la biroul din fata se uita in sus si zambi.”Buna dimineata,Dr.Cullen.E o placere sa va vad” spuse politicos.El incuviinta.

“De asemenea” spuse el cu o voce stric profesionala.Merse spre perete si apasa pe sageata de la lift care arata in sus.Usa se deschise si el se uita la mine,ridicand din sprancene.Am trecut repede pe langa el,intrand si el ma urma.Apasa pe buton si usile liftului se inchisera imediat.

In ciudat faptului ca drumul pana la etajul al doilea a durat doar 30 de secunde cel mult,a fost destul de mult incat anxietatea mea sa creasca.Nu-mi placea sa fiu prinsa undeva atat de stramt fara nici o sansa de scapare.Din punct de vedere logic stiam ca Dr.Cullen nu ma va rani intr-un lift in spital,mai ales ca era spitalul in care lucra el,deoarece tinea foarte mult la respect.Dar nu era usor sa gandesc logic fiind prinsa intr-o cutie de 5’ x5’ cu un tavan la o inaltime de 7’ cu un om care era capabil sa ma raneasca si parca vroia s-o faca dintr-una nume motiv.

Am expirat usurata cand liftul se opri si usile se deschisera.Dr.Cullen iesi afara si eu l-am urmat,trecand pe langa un birou urias in spatele caruia erau cativa oameni.Toti s-au uitat in sus si l-au salutat pe Dr.Cullen si el fusese politicos dar nu foarte fericit.A mers pe hol si eu l-am urmat,neavand vreo idee despre locul in care mergeam.Ma uitam la podea,uitandu-ma la picioare ca sa nu fac ceva nebunesc,cum ar fi sa ma impiedic si sa ma ranesc si nu am observat cand Dr.Cullen se opri si am intrat direct in el.Am oftat si m-am nelinistit imediat,facand cativa pasi inapoi.Ochii mei se marira de soc,frica curgand prin venele mele.Mi-am ridicat mainile in sus din instinct,vrand sa ma apar si m-am uitat la spatele Dr.Cullen.Statea doar in loc,parand mai mult ca o statuie inafara de miscarea subtila a spatelui in timp ce inhala si expira.M-am uitat in jos si am vazut ca mana ii tremura si o stranse intr-un pumn ca s-o opreasca.Stiam imediat ca-si pierdea controlul dar incerca sa se calmeze si stiam ca datorita faptului ca ne aflam intr-un loc public il oprea de la a ma rani cu adevarat.

“Imi pare rau domnule” am spus repede.Nu era nimeni pe hol cu noi ca sa auda ce am spus,dar m-am gandit ca era mai bine sa fiu in sigurata decat sa-mi para rau si sa nu vorbesc prea tare.

El oftat si isi desclesta pumnul,intorcandu-se si mergand spre o usa.M-am uitat la ea si am vazut ca numele lui era scris pe o tablita de metal,realizand ca era probabil biroul lui.A scos un set de chei din buzunar si descuie usa,deschizand-o si bagand cheile inapoi in buzunar.Se apleca in camera si aprinse lumina inainte sa se intoarca spre mine.

“Intra si aseaza-te,ma intorc imediat.Sa nu indraznesti sa atingi ceva,ma auzi?Voi stii daca ai facut-o” spuse ea.Vocea lui era plata si parea calm,dar nu se deranja sa incerce sa ascunda nervii din ochii lui.Stia ca stiam ca era nervos,nu avea rost sa se mai abtina.

“Da,domnule” am spus,intorcandu-ma si intrand repede in camera,asigurandu-ma ca nu ma lovesc de el.Imediat ce am intrat el inchis usa si puteam auzi pasii lui pe hol.Am oftat si am stat in loc pentru un moment,uitandu-ma in jur.Era destul de dezordonat avand in vedere ca era al Dr.Cullen,biroul lui de acasa fiind ordonat.Aici avea dosare,hartii pe birou si prin jurul biroului.Nu avea obiecte personale prin biroul ca sa arate ca e al lui,nimic din lucrurile conventionale care l-ar face sa para un loc prietenos precum poze cu familia sau cani cu “cel mai bun tata din lume” cum vezi in filme.Peretii erau albi si goi,covorul albastru,totul era din lemn inafara de scaune,care erau din piele neagra.

Am mers si m-am asezat intr-unul din scaune ,inca fiind nelinistita.Mi-am unit mainile in poala si am stat tacuta pentru o vreme,uitandu-ma la mainile mele si ma uitam la unghiile mele distruse.Am auzit pasi dupa o vreme si m-am nelinistit in timp ce se apropiau.S-au oprit in fata usii si a fost o secunda de pauza inainte ca manerul sa se rasuceasca si usa sa se deschida.Aproape ca m-am intors sa ma uit,intinctul natural spunandu-mi sa obtin o confirmare vizuala deoarece o persoana ca mine nu ar trebui luata prin surprindere,dar m-am luptat cu acea dorinta si am continuat sa ma uit in jos la mainile mele.In momentul in care usa se deschis am simtit mirosul apei de colonie si am stiut ca era intr-adevar Dr.Cullen.

Usa se inchise din nou si se plimba,tragandu-si scaunul si asezandu-se in spatele biroului sau.Imi muscam buza inferioara si uitandu-ma nelinistita la o unghie,speriata sa fiu cu el acolo.Cu coltul ochiului l-am putut vedea scotand niste dosare si incepand sa le sorteze,scotand niste hartii.Am riscat o privire in directia lui si am vazut ca avea doue degete pe nas,citind ceva.Probabil ca a simtit privirea mea asupra lui deoarece isi directiona atentia spre mine.Am facut un contact vizual si el ridica sprancenele intrebator.M-am panicat si mi-am mutat repede privirea,uitandu-ma din nou la mainile mele.Nu eram sigura de ceea ce trebuia sa fac,deoarece in Pheonix fusese suparat ca nu tineam contactul vizual cu el,dar in masina ma acuzat de lipsa de respect deoarece ma uitam la el.

“Intreaba” spuse el simplu.M-am uitat imediat la el si am vazut ca atentia era indreptata asupra mea.Am oftat.

“Eu,uh…ma intrebam…” m-am balbait,nesigura de ce sa intreb si cum s-o fac fara sa-l supar sau sa intru in probleme.

“Doar spune” spuse el ascutit.

“Ma intrebam doar de ce suntem aici,doamnule” am spus incet.El incuviinta si isi intoarse atentia la hartia din mana lui,continuand s-o citeasca.Nu mi-a raspuns chiar imediat si ma intrebam daca avea sa ma ignore pur si simplu,fara sa-mi raspunda.Presupun ca voi afla singura intre timp,dar faptul ca nu mi-a spus mi-a hranit teama.

“Trebuia sa ma intorc la munca,am fost plecat foarte multa vreme.Si tu trebuia sa primesti injectia cu anticonceptionale,deoarece au trecut trei luni de la priima.De aceea suntem aici,Isabella” spuse el in final.Ochii mei se marira de surpriza si el se uita la mine.”Puteam sa ti-o dau eu acasa,dar m-am gandit ca ai fi mai confortabila daca ti-ar face-o altcineva,avand in vedere faptul ca trebuie sa te expui intr-un anume fel.Asa ca pentru comfortul tau,va trebui sa-mi tolerezi compania pentru cateva ore.Ai vreo problema cu asta?”

El se uita la mine intrebator,inca parand nervos.Am dat din cap ca nu.”Nu,domnule.Nici o problema”

El incuviinta si lasa hartia pe care o tinea in mana pe birou.S-a ridicat si s-a dus la un raft de pe perete si incepu sa citeasca titlurile.Am murmurat ceva pentru el si eu m-am nelinistit cand ceva ce suna precum “sa devin un bunic” imi ajunse la urechi.Credea ca eu si Edward facem sex?De aceea m-a pus pe anticonceptionale,stia cumva ca suntem impreuna?Nu-mi permiteam sa-l intreb acele lucruri,deoarece ar fi foarte nesabuincios din partea mea.

A luat o carte de pe raft si merse inapoi spre birou,dandu-mi-o mie.Ochii mei se marira de soc si am intins mana,luand-o cu grija.”Una dintre asistente va veni sa-ti dea injectia,dar inafara de asta vei sta aici restul zilei.Nu am prea multe care sa-ti ocupe timpul,cartea aia e singurul lucru pe care-l vei primi in acest birou.Sunt mai multe de genul acela acolo sus,daca te plictiseste aia.”

Am incuviintat ezitant,utandu-ma la coperta in timp ce Dr.Cullen se aseza.A inceput sa umble prin foi din nou si am ridicat o spranceana in timp ce citeam coperta.

“A inghitit o perie de dinti?!” am spus,luata prin surprindere.Dr.Cullen ingheta si se uita la mine,ochii mei marindu-se in timp ce ma uitam la el.Amandoi paream socati de iesirea mea.Coperta avea o poza cu un schelet ce avea o perie de dinti in gat si se numea “ Femeia ce a inghiti peria de dinti si alte cazuri medicale bizare”.Dr.Cullen incuviinta.

“Da,a inghitit” spuse el.Am incuviinta,zambind usor,destul de usurata ca nu paru suparat ca am vorbit atat de tare.

“Imi pare rau,domnule.Eu,uh…o voi citi.Multumesc” am soptit.El incuviinta.

“Cu placere,copila” spuse el,intorcandu-se la hartiile lui.

Am deschis cartea si m-am lasat pe spate in scaun,incepand sa citesc.Camera a ramas  in completa tacere,exceptand sunetul paginilor intoarse de mine si a hartiilor cu care Dr.Cullen umbla.Ocazional,lovea pixul de birou si soptea ceva,dar nu eram distrasi de treburi externe in cea mai mare parte.Dupa o vreme a fost o lovitura in usa si eu si Dr.Cullen ne-am uitat imediat la cea.Era cu cateva minute dupa ora 12.

Dr.Cullen ofta si se ridica,mergand la usa.”Buna ziua,Heidi” spuse el,zambind.M-am uitat,dand din cap catre blonda tanara care veni.Era uimitoare,chiar si cu halatul de spital arata precum un model.Ea zambi dulce catre Dr.Cullen.

“La multi ani,Dr.C!” spuse el.Am inghetat imediat de soc la auzul cuvintelor ei.La multi ani?Nimeni nu mi-a spus ca era ziua Dr.Cullen.Eram uimit ca Edward nici macar nu a pomenit de asta.

“Da,multumesc” spuse el,neparand prea entuziast.”Ma duc jos sa iau ceva de mancare pentrtu tine.Ma intorc imediat” spuse el intorcandu-se spre mine.Am incuviintat.

“Multumesc” am spus incet.El incuviinta si se uita la mine pentru un moment,ingustandu-si ochii.Privirea era putin intimidanta,aproape ca un avertisment.O urma de frica trecu prin mine,teama care nu fu diminuata cu plecarea lui din camera.Nu vroiam sa fac vreo greseala sau sa spun sau sa fac ceva gresit.

“Deci tu esti Isabella?Eu sunt Heidi” spuse ea,intinzand mana spre mine.Am pus cartea pe biroul Dr.Cullen si m-am ridicat,intinzand mana .

“Incantata de cunostinta,Hedi” am spus ezitant,nesigur de cum s-o numesc.Mi-a spus prenumele dar nu vroiam sa par nesimtita si s-o numesc asa,dar nu stiam daca sa-i spun “doamna” era adecvat.Dr.Cullen nu mi-a spus nimic despre ea,deci nu stiam ce stia sau la ce sa ma astept”

“Da,de asemenea.E dragut s-o cunosc in final pe fata care l-a domesticit pe Edward Cullen.Cum ai reusit sa faci asta,oricum?” intreba ea.Ochii mei se marira de soc,inima batand repede.A scos o siringa si a inceput sa prepare ceva inainte sa se uite la mine,clar intrebandu-se de ce nu raspundeam.Eram doar uimita ca a spus asta atat de normal.

“Eu,uh…adica,nu stu..” m-am balbait,nestiind ce sa raspund.Ea zambi,incuviintand.

“E ok,stiu.E inexplicabil,eh?Dar iti spun,acel baiat obisnuia ori sa ajunga la urgente or sa bage pe cineva la urgente,facandu-l sa aiba nevoie de atentie speciala in fiecare saptamana din cauza batailor pe care le provoca.Au trecut cateva luni de cand s-a intamplat ultima oara” spuse ea,dand din umeri.”E aproape un miracol.Stiu ca Dr.C trebuie sa fie fericit in legatura cu asta,deoarece nu mai trebuie sa-si pedepseasca baiatul”

M-am uitat la ea.”Nu stiu despre Dr.Cullen” am soptit.”Adica,nu stiu daca stie…”

Ea rase.”Desigur ca stie.Dr.C e un barbat destept,foarte observant.Asta-l face un doctor atat de bun.Poate simti lucruri,capteaza lucruri pe care altii nu o fac si isi cunoaste bine copiii.La naiba,probabil stia ce se intampla inainte ca Edward sa-si dea seama” spuse ea,dand din umeri de parca nu era o problema,nestiind defapt ca era o mare problema.”Intoarce-te si desfa-ti pantalonii pentru mine,te rog”

Am facut ceea ce mi-a spus,destul de speriata.Mi-a dat pantalonii jos in spate si m-am nelinistit.Eram destul de multumita ca Dr.Cullen a pus pe altcineva sa faca asta macar,deoarece nu era vreo cale ca eu sa fiu confortabila cu el facand asta.

“E destul de greu sa cred ca cea mai grava atentie medicala pe care Edward o cauzeaza cuiva zilele astea e injectarea de anticonceptionale pentru iubita lui” spuse ea,razand in timp ce baga acul in mine.Am strigat din cauza senzatiei de usturime,strambandu-ma,cuvintele ei cauzand ca panica sa creasca din nou.Durerea disparu dupa o secunda si ea-mi ridica pantalonii.Am inceput sa-i inchei,mainile tremurandu-mi din cauza nelinistii.

“Multumesc” am spus repede,nevrand sa par neobrazata si nestiind ce altceva sa-i spun.Ea se uita la mine si zambi,incuviintand.

“Desigur.Totul intr-o zi de munca.E chiar o placere sa te cunosc” spuse ea.Am incuviintat si am auzit o bataie usoara in ura.Heidi o deschis si statu in fata usii cu mainile in solduri.”A fost rapid” spuse ea.

Dr.Cullen zambi. “Beneficiile de a fi doctor” spuse el dand din umeri.Ea se trase din calea lui si el intra in camera,tinand o punga.S-a dus si a pus-o pe birou,asezandu-se in scaun.Am oftat si m-am asezat inapoi in scaun,uitandu-ma cand la Heidi cand la Dr.Cullen.Eram ingrijorata ca va spune si altceva despre Edward,ingrijorata ca va readuce in discutie subiectul.

Dr.Cullen scoase doua caserole de plastic si puse una in fata mea,iar cealalta in fata lui.A scos niste tacamuri de plastic infasurate in servetele si imi intinse cateva.

“Nu vad de ce primesti tratament special,nu esti special” spuse Heidi glumind.Dr.Cullen zambi,dand din cap.

“Acum,stim amandoi ca fara mine,acest loc s-ar fi dus dracului cu mult timp in urma.E destul de corect sa ma lase macar sa merg mai in fata la sirul de la cantina” spuse el,sunand amuzat.”Adica,macar atat pot face si ei”

Am deschis caserola,dorindu-mi sa plece pentru ca teama mea sa se calmeze.Mi-am desfacut tacamurile si am inceput sa mananc din mancarea din fata mea.”Ma rog.E ziua ta deci voi trece cu vederea”.Mentionarea faptului ca e ziua lui m-a facut sa ma uit la el,inca destul de confuza de ce mi-a ascuns asta.El se uita la mine,zambetul disparandu-i din cauza expresiei mele curioase.”Oricum,bucurati-va de pranzul vostru.Din nou,a fost o placere sa te intalnesc Isabella.Esti o fata norocoasa,dar nu-i lasa pe barbatii Cullen sa-ti cauzeze multe probleme.Cateodata trebuie sa le arati cine e seful,stii?” spuse ea jucaus.Am inghetat,nelinistindu-ma,si m-am uitat la Dr.Cullen.Paru amuzat de cuvintele ei,ironia clar neajungand pe la el.Ea chiar nu avea vreo idee despre puterea pe care o avea acel barbat asupra vietii mele.

Incepu sa iasa afara si aproape ca am expirat usurata,dar se opri in pragul usii,cea mai mare teama a mea prinzandu-ma din urma atunci cand isi deschise gura.”Am auzit ca lui Edward ii place femeile mai dure,asa ca sunt sigura ca ar aprecia putina dominare din partea fetei lui”

Amuzamentul pieri din ochii Dr.Cullen,enervandu-se.Heidi iesi,razand,nestiind ce situatie a creat.In momentul in care usa se inchise,mainile incepura sa-mi tremure puternic,furculita miscandu-se si ea.Inima incepu sa-mi bata furioasa si simteam ca mi se facea rau.Dr.Cullen doar statea acolo si se uita la mine,avand o expresie dura,ochii ingustandu-se.Am realizat ca astepta o reactie din partea mea,vroia sa ma citeasca.Am incercat sa pastrez o expresie neutra,incercam sa ma tin puternica,dar eram speriata.

El se mai uita la mine pentru un moment si m-am panicat,intrerupand contactul vizual si uitandu-ma in alta parte,fiindu-mi teama sa nu cedez.M-am uitat la poala mea,nesigura de ce urma sa-mi spuna,speriata sa ma uit la el.

“Mananca” spuse el cu putere dupa un moment,acel cuvant intrerupand linistea apasatoare si aproape auzindu-se in ecou in camera.Am clipit si m-am uitat la farfuria mea cu macaroane cu branza.Am dus una la gura si am inceput sa mestec,dar am inghitit cu greu.

Dr.Cullen a mancat in liniste si eu am luat cateva inghitituri,nevrand sa-l supar prin a-mi ignora mancarea.Dupa 10 minute de tensiune si dupa ce mi-am fortat mancarea in jos spre stomac,mi-am asezat furculita,sperand sa fie multumit.Nu am indraznit sa ma uit la el.

Dupa un moment Dr.Cullen se misca putin si se ridica din scaun.Ma uitam la mainile mele in poala si cu coada ochiului l-am vazut venind in directia mea.M-am nelinistit cand mana lui se intinse,dandu-ma in spate si inchizand ochii cu putere,pregatindu-ma pentru ce avea sa urmeze.Am auzit niste zgomote si am deschis ochii dupa o secunda cand el nu ma atinse si l-am vazut tinand caserola mea cu mancare.

“Ai terminat?” intreba el,incet.Am incuviintat repede.

“Da domnule” am soptit nelinistita.El ofta si merse,aruncand caserola in cosul de gunoi.Merse inapoi spre biroul lui si m-am nelinistit cand vibratia brusca din buzunarul meu incepu.Ochii mi se marira de soc in timp ce telefonu incepu sa-mi suna,frica curgand prin mine cand am auzit melodia Simple Plan incepand sa cante,melodie pe care Edward mi-a setat-o precum ringtone atunci cand am stat prima data in camera lui.Mi-am pus mana pe buzunar repede,nesigura de ce sa fac.Nu stiam cum sa-l fac sa se opreasca,si stiam ca era Edward deoarece era pauza de pranz si ma mai suna din cand in cand.Imi era teama sa raspund,deoarece Dr.Cullen statea in fata mea,imi era teama ce avea sa spuna despre faptul ca Edward ma suna.Aerul devenea greoi din cauza tensiunii deoarece stiam ca suspecta faptul ca eu si Edward aveam o relatie,si faptul ca el ma suna doar intarea suspiciunea lui.

Dr.Cullen se uita la mine cand auzi muzica,incruntandu-se confuz.Mi-am bagat pana in buzunar si am scos telefonul,deschizandu-l si panicandu-ma inainte sa apas butonul rosu.Niciodata nu am mai inchis vreun apel inainte si Edward nu mi-a prea explicat cum sa fac asta,dar am presupun ca din moment ce rosu insemna stop si era butonul pentru sfarsire de apel,ar trebui sa le si opreasca inainte sa inceapa.

Melodia se sfarsi imdiat,la fel si vibratiile.Am inchis telefonul si l-am pus in poala si Dr.Cullen se aseza in spatele biroului sau.

“Foarte interesanta melodia” spuse el simplu dupa o secunda.M-am uitat la el si am vazut ca se uita la mine curios.Nu stiam ce sa spun si am ezitat,dar mi-am deschis gura ca sa-l aprob dupa un moment.M-am gandit ca nu ai putea gresi niciodata daca pur si simplu esti de acord cu stapanul tau,nu conteaza ce spune.Dar inainte sa scot vreun cuvant,telefonul incepu sa sune si sa vibreze din nou in poala mea.L-am ridicat repede ca sa-l inchid,dar inainte sa pot,Dr.Cullen vorbi.

“Nu” spuse ascutit.M-am uitat la el si am vazut ca avea mana intinsa cu sprancenele ridicate.”Da-mi-l”

Ochii mei sa marira de panica si i-am dat telefonul,mana tremurandu-mi.L-a luat repede si s-a uitat la ecran.M-am uitat la el pentru o secunda in timp ce el se uita la el,stiind ca vedea numele lui Edward,indicand ca el suna.Melodia se sfarsi dupa o secunda si Dr.Cullen a stat tacut,inca uitandu-se la ecran.Eram speriata in legatura cu ce avea sa se intample,si va trebui sa infruntam eu si Edward.Dupa cateva momente suna din nou,melodia sunand atat de tare in camera linistita si plina de tensiune.

 

“Are you stuck inside a world you hate?

Are you sick of everyone around?

With their big fake smiles and stupid lies

While deep inside you`re bleeding”

 

Teama mea crescu atunci cand versurile imi ajunsera la ureche si am realizat de ce a spus ca e o alegere interesanta.Imi era teama ca a luat-o personal,ca s-a suparat.Lucrurile erau destul de rele in acel moment,nu vroiam sa mai vada si altceva drept dovada de lipsa de respect.

El se uita la ecranul ce lumina si m-am incruntat confuza cand am vazut ca buzele lui se curbau intr-un ranjet.A disparut la fel de repede pe cum a aparut dar jur ca l-am vazut pentru o secunda,si nu stiam ce inseamna.

 

“To be hurt

To feel lost

To be left out in the dark

To be kicked when you`re down

To feel like you`ve been pushed around

To be on the edge of breaking down

And no one`s there to save you

No you don`t know what it`s like

Welcome to my life”

 

El se uita la mine inainte sa ridice clapeta telefonului si sa apese pe un buton.Melodia se opri si m-am gandit ca l-a inchis din nou,dar in loc de asta,el duse telefonul la ureche.Am inghetat cand am observat ca a raspuns.

“Trebuie sa te vad in biroul meu de la spital atunci cand iesi de la scoala” spuse Dr.Cullen simplu.A fost o pauza intensa inainte sa aud vocea lui Edward la celalalt capat la liniei.”Bine.Ne vedem atunci”

Dr.Cullen inchise telefonul si se uita la el pentru un moment inainte sa-l puna pe biroul lui.L-a impins spre mine si se uita la mine.”Blocand apelurile te face sa pari ca si cum ai ascunde ceva,Isabella.Si stiu foarte bine ca te suna si iti trimite mesaje,din moment ce platesc facturile amandurora.”

Am luat telefonul cu grija si l-am bagat in buzunar,incercand sa raman calma desi nu eram.M-am uitat la el cu teama,nesigura de ce sa spun.”Bine” am soptit in final,uitandu-ma din nou la unghiile mele,concentrandu-mi privirea in poala mea.

“Astazi e ziua mea,dupa cate stii” spuse Dr.Cullen dupa o vreme.M-am uitat repede la el,surprinsa ca in ciuda tuturor chestiilor pe care le putea spune in acel moment,a spus acel lucru.

“Uh,la multi ani,domnule” am spus repede.”Nimeni nu mi-a spus”

El incuviinta.”Pai,nu e nici un motiv sa celebrez aceasta zi.Poate fi ziua in care mi s-a dat viata,dar e si ziua in care mi-a fost luata viata.” Spuse el,uitandu-se la hartiile de pe biroul lui.A inceput sa sorteze niste lucruri si m-am uitat la el confuza,nesigura la ce se referea prin faptul ca i-a fost luata viata.

Dupa un minut el lua un pix si incepu sa scrie ceva pe o bucata de hartie.Ma intrebam daca terminase conversatia si vroiam sa renunt la speranta ca va explica atunci cand avea sa vorbeasca din nou.

“Era a 18-a aniversare a mea cand am fost initiat in mafie,Isabella.Cand le-am oferit viata mea.Viata mea nu a mai fost la fel de atunci,deoarece nu a mai fost a mea.Am fost capabil sa intemeiez o familie,sa practic medicina si sa ma urc in masina cand vroiam si sa merg la magazin ,dar astea nu inseamna nimic.Nimic nu conteaza,deoarece la sfarsitul zilei ei ma controleaza.Tot ce-mi spuneau sa fac,eram obligat s-o fac sau eram omorat.Stiai acest lucru despre crima organizata?Daca imi spuneau sa omor pe cineva trebuia ori s-o fac ori sa fiu omorat pentru neascultare?” intreba el,uitandu-se la mine,oprindu-se din scris.

Am dat din cap ca nu.El incuviinta,oftand,concentrandu-se inapoi la hartie.”Am vazut intamplandu-se asta de prea multe ori sa pot numara.Am fost martor la barbati carora li s-au ordonat sa-si omoare familia,sa-si omoare proprii fii sau aveau sa fiu omorati ei.Nu glumeam cu tine cand ti-am spus ca barbatul care a venit la noi era stapanul meu,doar ca nu conteaza ce fac pentru a incerca sa te fac sa te simti confortabil in casa mea ma vei vedea mereu precum stapanul tau.Deoarece ti-am spus cheia supravietuirii,iar Aro o detine pe a mea.Diferenta,Isabella,e ca nu ai avut posibilitatea de a alege.Eu puteam sa plec si asta ar fi trebuit sa fac,dar in loc de astea le-am dat puterea.Nu eram cu mult mai in varsta decat Edward.Eram la fel de prost atunci precum e el acum,la fel de naiv in legatura cu viata.Si sa nu te lasi pacalita,Isabella.Fiul meu e naiv.Nu are nici o idee despre problema in care se baga si nici tu” spuse el.

Cuvintele lui nu prea aveau sens pentru mine;faptul ca ducea lipsa de libertate era destul de uimitor daca ceea ce spunea era adevarat.

“Si de aceea nu e nimic ‘fericit’ la zua mea,nu merita nici macar sa fie mentionata.Spune-mi,copila,ti-ai tinut ziua in Phoenix?” intreba el,uitandu-se la mine.

Am dat din cap ca nu.”Nu era nimic de celbrat”

El incuviinta.”De ce?” intreba curios,ridicand o spranceana.

Am ezitat,nesigura de ce sa spun ca sa nu-l supar.El se uita la mine,clar asteptand un raspuns.M-am gandit doar sa spun adevarul – eram deja bagata in asta pana peste cap,mi-as face mai mult rau daca as incerca sa mint decat sa spun adevarul.

“Deoarece nu are rost sa sarbatoresc  nasterea mea cand viata nici macar nu-mi apartine.E doar o alta zi.Singurul lucru bun pe care l-am vazut in legatura cu asta a fost faptul ca eram cu inca o zi mai aproape de sfarsit,ca poate suferinta mea se va sfarsi cand cineva ma va omori in final” am spus,uitandu-ma la el.El se uita la mine pentru un moment cu o expresie curioasa inainte sa incuviinteze.

“Precis” spuse el in final,uitandu-se la hartiile lui.Fusese tacut pentru un moment si parea ca se gandeste la ceva.Nu eram sigura daca mintea lui era inca la situatia noastra sau daca si-a directionat atentia asupra hartiilor pe care le avea.Eram putin confuza in legatura cu totul,nesigura de ce nu mi-a spus nimic in legatura cu ceea ce a spus Heidi.Eram complet stupefiata in legatura cu motivul pentru care i-a spus lui Edward sa vina aici si speriata ca vom fi confruntati in acelasi timp.Imi era teama de reactia lui Edward in legatura cu tot.

Dr.Cullen isi ridica pixul in final si incepu sa scrie din nou.M-am gandit ca discutia era terminata si nu stiam ce trebuia sa fac,asa ca m-am intins sa iau cartea de pe birou din nou,hotarandu-ma sa incerc sa citesc ca sa mai treaca timpul.Am pus mana pe carte si am inceput s-o ridic atunci cand se auzi vocea Dr.Cullen,cuvintele lui uimindu-ma,aproape paralizandu-ma.Cartea imi cazu din mana pe podea si m-am uitat la Dr.Cullen,avand ochii mari de soc.Nici nu m-am obosit sa ma aplec si s-o ridic,deoarece nu am intregistrat in momentul acela faptul ca nu am respectat o proprietate a stapanului meu.Daca faceam asta in Phoenix,dar scapam ceva ce apartinea lui Charles si aveam tupeul sa las acolo,as fi fost pedepsita in mod sever.Dar nu am realizat acel lucru in acel moment,deoarece singurul lucru ce se inregistra in creierul meu fu intrebarea ce iesi atat de rece din gura Dr.Cullen.

“Esti indragostita de el?”

“De cine?” am intrebat din instinct,reactia mea naturala de a mima ignoranta facandu-si aparitia.Stiam exact despre cine vorbea,deoarece era clar precum ziua ce si-a dat seama de noi.Problema era ca nu stiam cum sa raspund intrebarii.Sa admit si sa suport consecintele care vor exista daca voi marturisi,sau sa mint?Sa incerc sa neg si sa sper ca o va lasa balta,ca va uita problema?Avea rost sa mint,daca nu m-ar crede niciodata?Daca ar auzi o confirmare sau o negare de la mine cand el era sigur de raspuns l-ar supara mai tare?

“Stii cine,Isabella.Nu o fa pe proasta cu mine,nu va funtiona.Il iubesti pe fiul meu?” intreba el,serios.Am simtit cum mi se facea rau,fiind acum intrebata direct,acea senzatie de scufundare in stomac.Eram distrusa,nu era vreo indoiala si asta pentru ca am decis sa spun adevarul.Nu conteaza ca as raspunde intrebarii lui,voi fi oricum in probleme si nu avea rost sa neg ceva de care nu-mi era rusine.Deoarece nu-mi era rusine sa fiu indragostita de Edward.Nu conteaza ce mi s-ar putea intampla din cauza asta,merita sa-l iubesc.

“Da” am spus,incercand sa-mi pastrez vocea calma si uitandu-ma la placuta cu numele lui de pe birou.Nu vroiam sa ma uit in jos,dar nu puteam sa ma uit in ochii lui.Eram prea speriata sa vad furia,dizgustul care ar fi prezent deoarece mandria si fericirea lui avea sa fie cu o sclava.

Dr.Cullen nu spuse nimic,o liniste ciudata asternandu-se in camera.Eram multumita ca nu striga la mine imediat ce am afirmat,dar stiam ca faptul ca era calm era la fel de infricosator precum violenta.Am invatat asta in ziua aceea din octombrie cand m-a pedepsit.

Dar nu-mi era teama de pedeapsa.Putea sa ma pedepseasca cand vroia,nu ar schimba ceea ce simt.Putea sa ma bata si sa ma lege cat vroia,sa-mi lase vanatai pe corp,nu putea distruge ce simteam in inima mea.As indura mii de pedepse pentru Edward,dar imi era teama ca Edward sa nu suporte acelasi lucru.

Dr.Cullen se ridica dupa un moment si lua o geanta ce statea langa biroul lui si inima incepu sa-mi bata repede atunci cand veni spre mine.M-am nelinistit atunci cand se aseza in scaunul de piele neagra de langa mine,aplecandu-se si deschizand geanta.Continuam sa ma uit direct in fata dar puteam sa-i vad miscarile.A scos ceva din geanta,ceea ce m-a speriat la inceput,dar m-am incruntat confuza cand impinse niste lucruri de pe birou si puse un laptop.L-a deschis si l-a pornit.

“Edward m-a sunat noaptea trecuta,de Anul Nou.Vroia sa stie daca ai intr-adevar un chip de urmarire in tine.” Spuse Dr.CullenAm fost destul de uimita si m-am uitat la el,surprinsa ca Edward si-a confruntat tatal in legatura cu asta.Imi era si putin teama,intrebandu-ma daca de aceea era Dr.Cullen atat de suparat pe mine dimineata.Nu-mi amintesc ca el sa-mi fi spus sa nu le spun baietilor despre chip,dar nu puteam fi sigura ca nu a dat de inteles si ca nu m-am prins eu.”Trebuie sa-ti spun Isabella.Nu am fost prea fericit ca m-a intrebat acest lucru”

M-am panicat.”Imi pare rau,domnule.Nu stiam ca nu trebuia sa spun…Adica,nu ati spus…si ati spus ca nu exista secrete in casa dumneavoastra” m-am balbait.

El ofta si incuviinta.”Deci iti amintesti acea conversatie pe care am avut-o in Phoenix?” intreba el,uitandu-se la mine.Am incuviintat ezitant.”Bun.E clar ca tu nu ai prea luat in calcul partea in care am spus ca nu exista secrete,dar ar fi ipocritic din partea mea sa te pedepsesc pentru ceva ce am facut chiar eu.Si ai dreptate.Nu ti-am spus sa nu-i spui si nu acesta e motivul pentru care nu sunt fericit.Nu conteaza daca stie sau nu.Ce conteaza pentru mine,ce ma ingrijoreaza,e faptul ca e atat de interesat in legatura cu asta.Deoarece singurul motiv pentru care Edward ar fi destul de ingrijorat incat sa  ma confrunte in legatura cu asta este faptul ca vrea sa faca ceva ce ar putea fi afectat de faptul ca ai un chip in tine.Si,Isabella,singurul scenariu in care chipul tau ar intra in calcul ar fi dorinta lui de a fugi cu tine”

Am stat inghetata in timp ce Dr.Cullen se apleca si deschise niste programe pe laptopul lui.”Eu,uh…nu voi fugi,domnule.Niciodata…stiti dumneavoastra..nu as incerca sa plec,jur” m-am balbait.El ofta si ridica o mana sa ma opreasca.

“Stiu,copila.Crezi ca ti-as permite atata libertate daca as crede ca ai incerca sa pleci?Da,as putea sa te gasesc cu usurinta si sa te aduc inapoi,dar ar exista consecinte in urma faptelor tale pe care as prefera sa nu le infrunt.Nu,nu sunt ingrijorat ca vei pleca si niciodata nu am fost,deoarece nu ai fi capabila sa te descurci acolo afara singura si sunt sigur ca stii asta.Ti-am pus un incepi din motive de precautie,deoarece intentionez sa-ti dau libertate.Ai ajuns fata in fata cu unul dintre cei mai periculosi oameni din tara si de asta nu prea iti dai seama de situatiile grave.Mi-a fost teama ca te vei indragosti de cineva fermecator,Isabella,cineva care te-ar convinge sa-ti pui toate incredere in el si sa te conduca la pericol.Si se pare ca am avut dreptate,doar ca nu am anticipat faptul ca acel barbat ar locui sub acoperisul meu.Niciodata nu mi-am imaginat ca ar fi fiul meu” spuse el,dand din cap.

A fost o pauza scurta si m-am uitat la laptop in timp ce apasa niste butoane si ecranul se schimba.Era o harta,cateva strazi cu un mare cerc rosu in mijloc.”Imi iubesc fiul,dar poate fi pripit si sa actioneze fara sa gandeasca si stiu asta pentru ca eram la fel la varsta lui.Si stiu foarte bine rezultatele acestui lucru.Stiu ca daca s-ar ajunge la asta,ar incerca oricum sa fuga cu tine.Si stiu asta,pentru ca am incercat s-o fac si eu” spuse el.M-am incruntat confuza si m-am uitat la el,nesigura despre ce vorbea.S-a uitat la mine si a dat din cap.

“Nu conteaza.Ce conteaza e ca fiul meu va fi destul de stresant si petru ca il iubesti il vei urma peste tot.Si trebuie sa intelegi,Isabella,ca nu poti.Stiu ca simti altceva si nu te invinovatesc pentru asta,dar nu sunt un om oribil.Am o inima.Si atat de mult cat imi iubesc fiul,imi dau seama ca si el tine la tine.Fiul meu e un idiot daca crede ca m-a putut pacali macar pentru un minut.Si nu vreau sa fiu dobitocul din aceasta situatie si incerc cu toate puterea mea sa nu ma implic si sa dau voie naturii sa-si urmeze cursul,sperand ca totul se va rezolva de la sine .Dar nu se intampla si fiul meu devine nerabdator.Nu stiu daca vreau sa-i comand comportamentul sau sa strig la el datorita prostiei lui,dar Edward se amesteca prea tare”

Am stat tacuta,ascultand,uimita de ceea ce-mi spunea.Nu era furie prezenta in vocea lui,reactia lui nefiind ceea ce ma asteptam.Ma asteptam la strigate si dizgust,dar parea sa inteleaga.Era clar ca nu era multumit in legatura cu situatia data,dar macar nu era asa suparat incat sa devina violent.Macar,nu acum.

“Vezi acel punct rosu pe ecran,Isabella? “ spuse el dupa o secunda,aratand spre el.M-am uitat la laptop si am incuviintat,vazandu-l in mijlocul unei zone intunecoase aproape de niste drumuri.”Acel punct rosu esti tu.E chipul din spatele tau.Nu conteaza unde vei merge si ce vei face,tot ce trebuie sa fac e sa deschid acest program si sa introduc codul si imi va da locatia ta exacta,minus sau plus cativa metri.”

A apasat un alt buton pe ecran si mapa se schimba intr-o imagine.M-am uitat la ea pentru un moment,punctul rosu pulsand pe ceva ce semana cu o cladire.Ochii mei se marira de surpriza dupa o secunda cand mi-am dat seama ca era spitalul in care ne aflam.

“E prima oara cand m-am uitat la asta,prima oara cand am accesat chipul ca sa vad unde esti.Si sper sa fie si ultima oara cand va trebui sa fac asta.Deoarece iti spun chiar acum,daca fugi cu fiul meu,te voi gasi si vei plati pentru asta.Nici unul dintre voi nu intelege situatia in care va aflati,si daca fugiti,unul dintre voi va fi ranit si nu pot lasa asta sa se intample.Nu pot permite ca fiul meu sa fie prins cu asta,nu-l pot lasa sa fie victima.Voi incerca sa-i explic lui Edward,dar va vrea raspunsuri la intrebari si nu i le pot da.Raspunsuri pe care ar fi mai bine sa nu le auda.Asa ca in loc de asta,iti spun tie.Deoarece daca iti amintesti conversatia noastra in Phoenix asa cum spui ca o faci,iti amintesti foarte clar ca vreau eleganta de la tine si daca-mi dai altceva inafara de loialitate totala vei infrunta consecintele.Ei bine,sunt serios,si iti spun chiar acum ca daca fugi cu baiatul meu te voi urmari si te voi omori daca va trebui.Si nu vreau s-o fac,deoarece as incalca ceea ce incerc sa fac si probabil mi-as semna si moartea in acelasi timp,dar nu pot lasa ca fiul meu sa fie ranit.Si daca sunteti destul de prosti sa incercati sa plecat,Edward va fi ranit la sfarsit”

El se uita la mine si eu m-am uitat la el,stupefiata si uimita si infricosata la ideea ca Edward ar fi ranit.Nu intelegeam ce vroia sa spuna prin asta,ce situatie nu intelegeam,dar oricum puteam spune ca era serios.A fost serios in legatura cu fiecare cuvant pe care l-a spus si puteam sa aud grija amestecata cu putere in declaratia lui.

“Intelegi ce iti spun?Nu voi interveni daca nu va trebui,atata timp cat nu ma fortezi.Si nu vreau sa fi ranita,dar daca se ajunge la asta Isabella,il voi alege pe fiul meu.Amandoi mergeti pe o linie subtire acum si daca Edward o trece,va trebui sa intervin.Stiu ca e deja suspicios si curios,ca vrea sa stie secretele pe care le ascund,dar sunt secrete care l-ar putea omori.Sunt lucruri pe care nici macar nu le stiu,lucruri pe care le-am descoperit recent,si sunt foarte serios si pot avea consecinte mortale atunci cand oamenii se amesteca si pun intrebari”

Facut o pauza si intoarse laptopul,uitandu-se la punctul rosul pentru un moment.”Daca il iubesti asa cum spui ca o faci,vei intelege de ce fac asta.Nu vreau sa am secrete fata de fiul meu,dar siguranta lui vine prima.Si stiu ca nu vei vrea sa ti asta secret fata de el,dar din dragoste pentru el va trebui s-o faci,daca vrei sa fie in siguranta.Deoarece aceste secrete Isabella,aceste secrete se invart in jurul tau.Trebuie sa ti minte asta.Nu ma astept sa intelegi pentru ca nu sunt pregatit sa-ti spun care sunt acele secrete,dar ma astept sa te supui.Trebuie sa ascunzi de Edward tot ce i-ar putea alimenta suspiciunea si curiozitatea,si trebuie sa-l descurajezi din a cauta niste raspunsuri pe care nu trebuie sa le caute.Nu stiu ce m-a determintat s-o fac,dar cand am plecat saptamana trecuta am pornit camera din biroul meu datorita unui sentiment ciudat pe care-l aveam.Si stii ce am vazut in dimineata in care am mers in biroul meu si m-am uitat peste filmare?Mi-am vazut fiul umblandu-mi printre lucruri.Cauta informatii,informatii care din fericire nu se aflau acolo.A inceput deja si trebuie sa se opreasca,deoarece daca nu o va face,va da peste ceva ce va va rani pe amandoi”

A iesit din program si a inchis laptopul,bagandu-l inapoi in geanta.A pus geanta pe scaun si ofta,ducandu-si mana la nas.Am stat tacuta,incercand sa absorb tot ceea ce-mi spusese.In cea mai mare parte eram confuza,deoarece nu-mi puteam imagina care era marea problema ce avea legatura cu mine,dar de un lucru eram sigura – Edward nu putea fi ranit din cauza mea.Prea multi oameni au fost raniti din cauza mea,din cauza greselilor mele,si Edward nu poate fi unul dintre ei.Il iubeam prea mult pentru asta,si mi-as sacrifica speranta si inima daca asta ar insemna ca el nu va fi ranit.Deoarece chiar daca a fost sau nu a fost intentionat,as fi distrusa daca Edward ar fi ranit din cauza mea,psihic sau emotional.Era prea special.

“Stiu ca e mult de asimilat” spuse Dr.Cullen dupa un moment.”Stiu ca din punct de vedere logic ar trebui doar sa stau de vorba cu fiul meu si sa-i spun sa se opreasca,dar il stii destul de bine acum.Logica nu functioneaza cu el.Daca i-as spune lui Edward sa se opreasca deoarece viata lui ar putea fi in pericol,l-ar face doar sa caute mai mult,i-ar alimenta curiozitatea.E naiv si prost,cum eram eu,si nu intelege seriozitatea sacrificarii vietii lui pentru nimicuri.Si as vrea sa-i pot spune,dar exista circumstante care ma opresc”

El se opri si dadu din cap.”Nu vreau ca Edward sa intre in mafie,vreau sa fie cat mai departe posibil de asta.Dar barbatul care e in varf,Aro,are sperante mari in legatura cu Edward.Umblu chiar si eu pe o linie subtire,intre a incerca sa-l distantez pe fiul meu de acest stil de viata si incearcarea de a-mi multumi organizatia.Cand le-am dat viata mea,am jurat ca organizatia va fi mereu pe primul loc.Mi-au spus ca se asteapta sa fiu dispus sa-mi sacrific familia pentru ei daca venea vorba despre asta si eu am fost de acord,deoarece eram un idiot si crezut ca e doar un juramant pentru a parea totul mai palpitant.Nu am stiut ca peste 23 de ani se vor astepta sa le ofer viata fiului meu,sa-l las pe cel mai mic fiu al meu sa intre in acest stil de viata fara macar sa stie.Aro il vede pe Edward precum un principe della mafia.Un print al mafiei.Abia asteapta sa-l ia pe Edward sub aripa lui.Daca afla ca am vorbit,sa vorbesc impotriva lor si daca incerc sa-l conving pe fiul meu sa nu intre in mafie,ma vor vedea precum un tradator.Iti amintesti pe drumul in Phoenix ce ti-am spus despre pedeapsa pentru trisat in lumea mea,Isabella?”

Am incuviintat ezitant,muscandu-mi buza de jos.”Moartea” am soptit.El oftat si incuviinta.

“Da,moartea.Deci vezi in ce situatie ma aflu?Relatia ta cu el nu ma ajuta in situatia mea,dar sunt destul de matur sa observa ca-l ajuta pe el ca persoana.Il salvezi in feluri in care eu l-am dezamagit,dar vreau sa realizezi ca si eu incerc sa-mi salvez fiul.Doar ca nu am gasit o cale de scapare fara ca cineva sa fie ranit,o cale pentru ca toti sa fim salvati fara sa trebuiasca sa sacrificam pe cineva.Si am nevoie de ajutorul tau;iti comand sa-mi fi loiala deoarece fara asta totul va fi mai rau “spuse el.

M-am uitat la el confuza,putin uimita.Mi-a vazut expresia si a incuviintat.”Stiu,ciudat.Dar va trebuia sa-ti folosesti influenta pentru a-l face pe fiul meu sa inceteze fara sa devina prea suspicios in legatura cu asta,deoarece in acest moment esti singura care poate.Si daca conteaza catusi de putin,Isabella,ma bucur ca ati gasit amandoi fericire in aceasta situatie,si acest e motivul pentru care nu voi opri asta.Nu vreau sa stiu despre asta,nu va desfasurati in fata mea,si voi permite sa continue acest lucru atat timp cat nu o sa ma dezamagesti si vei lua tot ce am spus aici foarte serios.Nu-mi forta mana”

El se uita la mine intrebator,ridicand sprancenele,clar asteptand un raspuns din partea mea.Erau atat de multe lucruri pe care vroiam sa le spun,atat de multe lucruri pe care vroiam sa le ntreb dar fusesem luata prin surprindere si stupefiata si infricosata incat nu am putut pune cuvintele pentru a forma intrebari coerente.In final am incuviintat,oftand.

“Da,domnule” am soptit.El incuviinta si se ridica,merg sa se aseze din nou in scaunul lui.Isi lua pixul si incepu sa sorteze niste foi,si eu m-am uitat la el pentru un moment,inainte sa ma aplec si sa iau cartea de jos.M-am uitat peste ea,nefiind in stare sa ma concentrez la poveste,mintea mea functionand la maxim incercan sa absorb tot ce-mi spusese Dr.Cullen.Chiar nu era reactia la care ma asteptam.

Timpul trecu foarte repede si inainte sa-mi dau seama se auzi o bataie la usa din spatele meu.Am tresarit,uimita,deoarece camera fusese cufundata in tacere absoluta de ceva vreme.Dr.Cullen se uita in sus de parca era pregatit sa spun ceva,dar inainte sa poata,usa fu deschisa.Dr.Cullen marai,dand din cap.

“De cate ori trebuie sa trecem prin asta Edward Anthony,pana cand sa incetezi sa intri in camere fara permisiune?” spus Dr.Cullen ascutit,clar nefind fericit.Am stat inghetata intr-un loc,uitandu-ma la biroul Dr.Cullen si simteam cum ma furnica pielea de pe ceafa in timp ce Edward se apropia.

L-am auzit maraind in spatele meu si m-am nelinistit cand pasii lui se apropiara.A venit si s-a asezat in scaunul de langa mine,uitandu-se la tatal lui.Continuam sa ma uit tot in fata dar puteam sa-l vad cu coada ochiului meu,puteam sa-l simt.Puteam sa miros si apa lui de colonie,mirosul acela facandu-mi inima sa bata cu putere.

“Eh,credeam ca am permisiunea.Adica,la naiba,tu mi-ai spus sa fiu aici” spuse Edward.Dr.Cullen se uita la el pentru o secunda inainte sa dea din cap.

“Ma rog” spuse el.”Da-mi cheile tale”

Ochii mei se marira de soc si Edward se nelinisti,uitandu-se la tatal sau.M-am uitat la el si am vazut ca avea maxilarul inclestat,clar fiind in pericol de a ceda.Era protectiv si posesiv in legatura cu masina lui,stiam asta, si daca Dr.Cullen ar lua-o de la el s-ar crea o catastrofa.

“Poftim?” spuse Edward cu o voce plina de furie pe care incerca s-o tina.Dr.Cullen ofta,dand din cap.

“Ce se intampla cu voi copiii de va purtati atat de ignorant?M-ai auzit.Am spus sa-mi dai cheile tale” spuse ascutit.M-am uitat la Edward din nou si l-am vazut ca strangea tare de manerul scaunului,furios.Isi baga cealalta mana in buzunar si scoase cheile,aruncandu-le pe biroul tatalui sau.Au aterizat pe un teanc de voi scotand un sunet.Dr.Cullen ridica cheile si se ridica de la birou,intorcandu-se si mergand la cuier.Din moment ce Dr.Cullen era cu spatele la noi,Edward se intinse si ma apuca de mana ca sa-mi atraga atentia.M-am uitat la el si am vazut ca era incruntat si confuz.Se uita repede la tatal sau inainte sa se uita la mine cu o privire intrebatoare,clar intrebandu-se ce se intampla.Am dat din umeri,nefiind nici eu sigura,inca putin coplesita cu tot,si Edward ofta.Dr.Cullen se intoarse dupa o secunda si Edward imi dadu drumul la mana,trecandu-si mana prin par.

Dr.Cullen veni spre noi si i-a dat un set de chei lui Edward.Edward se uita la el confuz inainte sa le ia cu grija.”De ce imi dai cheile de la Mercedes?” intreba Edward.Dr.Cullen ofta si merse,asezandu-se din nou la birou.

“Pentru ca e automat” spuse Dr.Cullen,dand din umeri.Edward se uita la el confuz.

“Si ce legatura are asta cu tot?” intreba el.

“M-am gandit ca va fi mai usor sa incepi cu una automata” spuse Dr.Cullen.”Dar daca vrei sa inceapa cu Volvo-ul,inseamna ca poti sa mergi si sa-ti iei cheile inapoi.”

Edward dadu din cap,inca confuz.”Doamne,despre ce naiba vorbesti?” intreba el.”Nu are nici o noima”

“Guardi le vostre parole” spuse Dr.Cullen repede,ingustandu-si ochii spre Edward.Edward ofta,dand din cap,dar nu raspunse.”Daca ai inceta sa fi atat defensiv,ti-ai da seama ca incerc sa-ti spun s-o inveti pe fata sa conduca”

M-am nelinistit si ochii lui Edward se marira de soc.”Glumesti?” intreba el puternic,parand entuziasmat.M-am uitat repede la el,uimita,si Dr.Cullen marai.

“Jur fiule,cateodata imi vine sa te bat naibii” spuse Dr.Cullen nervos.Edward chicoti.

“Realizezi ca m-ai injurat pentru ca am injurat,nu?Ce model esti tu?” spuse Edward glumind.Am fost destul de surprinsa la cum se schimba situatia.Dr.Cullen dadu din cap.

“Nu modelul de care ai nevoie,asta-i sigur.Fa ce iti spun si nu ce fac eu” spuse el.

Edward ranji.”Ah,haide.Tale il padre,tale il figlio” spuse el.

Dr.Cullen dadu din cap.”Esti prea bun ca sa-mi calci pe urme” spuse el.

“Prea bun sa fiu un doctor?” intreba Edward zambind.Dr.Cullen ofta.

“Stii despre ce vorbesc.” Spuse incet.Edward ofta,dand din umeri.

“Ma rog.Uita-te la tot ce ti-a spus.Sigur nu e atat de rau” sopti el.”Oricum,de ce suntem la spital?Implantezi mai multe prostii,mai faci ceva teste de genetica?Sau lasa-ma sa ghicesc,e secret?”

M-am nelinistit si m-am uitat la Edward,ochii marindu-se de soc.Nu puteam sa cred ca a spus asta.Capul imi tasni in directia Dr.Cullen dupa o secunda si am vazut ca se uita la el,parand nefericit.Se uita taios la mine,ochii fiindu-i plini de furia pe care am vazut-o mai devreme.A dat din cap dupa o secunda,uitandu-se la Edward.

“Daca trebuie sa stii,Isabella a facut injectia cu anticonceptionale astazi.Stii tu,in caz ca intalneste baieti in oras si decide sa devina intimi” spuse Dr.Cullen rece.Panica incepu sa se formeze in mine in timp ce inima-mi batea furioasa.M-am uitat la Edward,ingrijorata de reactia lui.El se uita la tatal lui,neincercand sa-si ascunda furia.Eram ingrijorata ca va ceva,dar din fericire Dr.Cullen vorbi inainte ca Edward s-o poata face.”Oricum,plecati.Am pacienti la care trebuie sa merg”

Dr.Cullen se ridica si incepu sa iasa cand Edward vorbi.”Oh,la multi ani” spuse el.M-am uitat la Dr.Cullen in timp ce el ingheta,intorcandu-se sa se uite la Edward.

“Multumesc,fiule” spuse el.Edward incuviinta si Dr.Cullen se uita la mine.S-a uitat pentru un moment,o tristete subtila dansand in ochii lui.Era destul de uimitor,s-o vad.L-am vazut pe Dr.Cullen in diferite feluri,dar pana atunci nu am putut sa simt simpatie fata de el.Dar acum o faceam.Puteam sa-l inteleg,puteam sa-i vad fricile si dorintele,si cea mai uimitoare parte din toate era viata in care era prins si amandoi vroiam ca Edward sa fie in siguranta,departe de toate astea.Dr.Cullen a intrerupt contactul vizual si a iesit,lasandu-ne pe mine si Edward singuri in birou.Am stat tacuti pentru un moment dupa ce usa se inchise,inainte ca Edward sa ofteze si sa se intinda,apucandu-ma de brat.M-am uitat la el si el ma trase spre el.Isi linse buzele,zambind si eu am ezitat inainte sa ma aplec.Isi presa buzele peste ale mele,sarutandu-ma dulce,limba lui iesind si dansand cu a mea.El marai in gura mea si mana lui se ridica,trecand peste pieptul meu si stragandu-ma usor de sani.Incepu sa se retraga dar ezita,in loc de asta,muscandu-mi buza inferioara.

“Toata a mea” sopti el in timp ce-mi dadea drumul la buza,presandu-si buzele din nou peste ale mele.Am zambit cand el se trase de aceasta data,ducandu-mi mana pentru a-i mangaia buzele,trecand-o si peste obrazul lui.Avea nevoie disperata sa se barbereasca deoarece ii crestea deja barba putin,pielea fiindu-i aspra dar atractiva.Am devenit destul de intimi in ultima saptamana,explorand in totalitate a treia baza.Doar noaptea trecuta me atinse din nou pentru a treia oara intr-o saptamana si m-a gustat,si sa simt parul lui facial frecandu-se de coapsele mele fusese destul de intens.Eu l-am satisfcut de doua ori intr-o saptamana,incluzand noaptea trecuta si parea atat de ciudat sa fim atat de intimi sexual .

“Toata a ta” am soptit inapoi.El ranji si incuviinta,tragandu-se si ridicandu-se.

“Stii,chiar m-am speriat atunci cand ti-a raspuns la telefon.Tot la ce m-am putut gandi era ca eram descoperiti” spuse el,dand din cap si trecandu-si mana prin par.”M-am gandit ca sigur va trebui sa-l lovesc si sa te iau si sa fugim,cu tot cu GPS”

Am stat nemiscata in scaun,cuvintele lui amintindu-mi de tot ceea ce-mi spusese Dr.Cullen.Nu eram sigura care era pericolul,dar eram sigura ca Edward l-ar infrunta si asta ma speria.Nu stiam ca Edward incepuse sa caute informati si nu vroiam sa fie bagat in chestii periculoase din vina mea.

Si pana in acel moment nu am realizat cata dreptate avea Dr.Cullen,deoarece Edward va incerca cu siguranta sa fuga de problemele noastre,si pana in aceasta dimineata as fi fugit cu el – fara sa mai pun intrebari.

Saptamana trecuta de Anul Nou,Edward mi-a spus ca-mi punea siguranta pe primul loc si am apreciat asta atat de mult deoarece era prima oara in viata mea cand cineva chiar avea grija de mine.Si stiam acum ca trebuia sa fac la fel pentru el.Trebuia sa sa ma gandesc la siguranta lui.Nu vroiam sa fie ranit si daca asta insemna sa-mi pun increderea in cuvintele Dr.Cullen si sa-i ofer loialitatea mea,as face-o.Pentru Edward.Si nu va fi usor,sa gasesc balanta intre a-l iubi,a-i da sufletul meu si a-l tine in siguranta,departe de tot ce e rau,dar voi gasi o cale.Deoarece merita – el merita.

Mai bine m-as sacrifica pe mine decat sa trebuiasca el sa sufere macar un minut datorita existentei mele.

 

 

 

TRADUCERI :

 

Guardi le vostre parole = Ai grija cum vorbesti

Tale il padre,tale il figlio = Asa tata,asa fiu .

 

 

Reclame

20 comentarii

  1. Sunt muta. Capitolul asta l-am citit de doua ori la unele parti, ca sa pot sa inteleg bine. Genial. ^.^


  2. super super ,


  3. cand postezi urmatorul capitol? abia astept


    • Pfiui .. nu stiu cand il postez.Ma straduiesc sa traduc dar abia imi fac timp sa respir:))


  4. In sfarsit am reusit sa ajung in rand cu tradusul…O prietena mi-a recomandat povestea iar eu prima oara am zis ca e o porcarie dar apoi ma plictiseam si am inceput sa citesc. Acum mi se pare geniala! Abia astept sa pui continuarea. Kisses :*


  5. A trecut mai mult de o luna. 😦 Poate iti faci timp sa postezi intr-un weekend :o3 nu vreau sa fiu stresanta


  6. CAND POSTEZI CAPITOLUL 43?


  7. Cind apare si capitolul 43 ,asteptam cu toti continuarea


  8. MAI POSTEZI CAPITOLUL 43? AI RENUNTAT?


    • Nu am renunțat!
      Îmi pare rău pentru lipsa mea nemotivată pe blog. Promit să recuperez! :*


  9. OMG capitolul asta a fost prea asghdhkl. TE IUBESC vorbsec serios, esti minunata ca traduci povestea asta incredibila. Apropo pe cand urmatorul capitol? Te pup :* ❤


  10. imi poti trimite si mie in engleza toate capitolele? daca poti desigur
    email-ul meu este cristiana.adriana@yahoo.com


  11. nu mai traduci? imi este dor de citit


  12. AI RENUNTAT? NU MAI TRADUCI???


  13. sper ca nu renunti, asteptam vesti de la tine


  14. Sper sa mai traduci…mai ales ca este unul din fan-ficurile mele favorite!!!


  15. te rog sa ne dai macar un semn ,sa stim ce vrei sa faci ,daca ai gasit cap. daca mai continui sau nu , intru zilnic sa vad daca ai dat macar un semn


  16. nu mai traduceti ficul?



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: